Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) realizează politicile naționale în domeniul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. În aceste domenii îndeplinește rolul de strategie și planificare, reglementare, coordonare și control. Două din domeniile sale de activitate sunt ocuparea forței de muncă și formarea profesională, respectiv protecția persoanelor cu dizabilități. Ministerul elaborează și monitorizează modul de implementare a politicilor publice, incluzând politicile și strategiile în domeniul economiei sociale și sprijinul acordat întreprinderilor sociale.

Aflată în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități este autoritatea centrală română cu rol în coordonarea activităților de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități, elaborarea politicilor, strategiilor și standardelor în acest domeniu. ANPDPD a fost desemnată ca Mecanism de coordonare a implementării Convenției pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Tot ANPDPD elaborează, implementează și monitorizează sistemul de evaluare a dizabilității. De asemenea, autorizează unitățile protejate și monitorizează activitatea acestora.

Autoritățile publice locale (APL) sunt consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primăriile, ca autorităţi executive. Departamentele de Asistență Socială ale Primăriilor sunt responsabile de efectuarea unei anchete sociale, parte din dosarul depus de persoane în vederea evaluării în procesul de obținere a certificatului de handicap. Serviciile de Autoritate Tutelară (SAT) funcționează în cadrul primăriilor și sunt responsabile pentru organizarea tutelei, supravegherea, controlul și îndrumarea modului în care se desfășoară activitatea de ocrotire a persoanelor cu dizabilități care au o hotărâre judecătorească de punere sub interdicție sau a celor în risc de a fi puse sub interdicție și pentru care instanțele judecătorești sau notarii solicită realizarea unui raport de anchetă socială.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) este o instituție din administrația publică centrală, în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. ANPIS, prin agenții locale în toate județele (denumite AJPIS), respectiv cea din municipiul București, gestionează sumele destinate susținerii serviciilor sociale și monitorizează respectarea legislației în domeniul asistenței sociale. ANPIS realizează inspecții tematice, inspecții inopinate la autoritățile publice, la furnizorii de asistență socială și la furnizorii de servicii în general. Respectarea dreptului persoanelor cu dizabilități la un mediu accesibilizat constituie una dintre cele trei componente ale activității de control (alături de beneficiile de asistență socială și serviciile de asistență socială).

Autoritatea pentru Digitalizarea României controlează exercitarea atribuțiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2018 privind accesibilitatea siteurilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public.

Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) reprezintă instituții publice în subordinea Consiliilor Județene (respectiv a Consiliilor Locale de sector în București), care asigură aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției persoanelor cu dizabilități și a altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială. Rolul lor este de a administra acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale. DGASPC este cel mai mare furnizor de servicii sociale la nivelul unui județ. În domeniul dizabilității, DGASPC-urile dispun de servicii rezidențiale de zi, centre de recuperare pentru copiii și adulții cu dizabilități și gestionează managementul de caz al persoanelor cu dizabilități. La nivel județean, Serviciile de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap (SECPAH) din cadrul DGASPC-urilor sunt responsabile de verificarea și analiza dosarului persoanei solicitante, de efectuarea evaluării dizabilității și de formularea unei recomandări privind tipul și gradul de handicap al persoanelor.

Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) este organul de specialitate al Consiliilor Județene, care ia decizia finală privind încadrarea în gradul și tipul de handicap. Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CSEPAH) asigură coordonarea metodologică și monitorizarea activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este autoritatea de stat în domeniul prevenirii și combaterii discriminării. CNCD poate propune instituirea unor măsuri speciale pentru protecția persoanelor și a categoriilor defavorizate care fie se află pe o poziție de inegalitate de șanse în raport cu majoritatea cetățenilor din cauza originii sociale sau a unei dizabilități, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare.

Curtea Constituțională este o instituție de control constituțional, care are rolul de a asigura supremația Constituției într-un stat. Funcția principală a Curții Constituționale este aceea de a exercita controlul constituționalității legilor și de a se asigura că acestea sunt în conformitate cu prevederile constituționale. În data de 16 iulie 2020, Plenul Curții Constituționale a pronunțat decizia prin care a stabilit că dispozițiile art. 164 alin. (1) din Codul civil, cu privire la punerea sub interdicție judecătorească a adultului, sunt neconstituționale.

Consiliul de Monitorizare pentru implementarea CDPD este autoritatea de stat autonomă, sub control parlamentar, responsabilă de monitorizarea modului în care se respectă exercitarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în cadrul instituțiilor rezidențiale „de tip închis”. Acesta trebuie să sesizeze organelor judiciare competente ori de câte ori există indicii despre încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Parlamentul României are un rol important în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, în calitate de organism legislativ responsabil cu adoptarea și modificarea legilor. Principala lege în domeniul dizabilității este Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Parlamentul poate crea comisii speciale care să se ocupe de problemele specifice și să ofere recomandări pentru îmbunătățirea politicilor și a legislației în acest domeniu. În Parlamentul României, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale este responsabilă pentru promovarea și protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, printre alte probleme legate de drepturile omului și minoritățile naționale.

Organizația Națiunilor Unite (ONU) joacă un rol crucial în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. ONU a dezvoltat Convenția cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD), un tratat internațional de drepturile omului care se concentrează în mod specific asupra drepturilor persoanelor cu dizabilități. CDPD stabilește obligațiile legale ale țărilor de a proteja și promova drepturile persoanelor cu dizabilități și include prevederi referitoare la educație, ocuparea forței de muncă, sănătate și accesibilitate. Totodată, ONU oferă asistență tehnică și sprijin pentru dezvoltarea capacităților guvernelor, a organizațiilor societății civile și a altor părți interesate pentru a-i ajuta să promoveze și să protejeze drepturile persoanelor cu dizabilități.

Banca Mondială are un rol important în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în România prin intermediul programelor sale de finanțare și consultanță, care au ca obiectiv îmbunătățirea vieții persoanelor cu dizabilități și promovarea incluziunii sociale și economice. Începând din 2019, Banca Mondială a desfășurat mai multe studii cu privire la situația persoanelor cu dizabilități din România, sistemul de evaluare a dizabilității și situația serviciilor de asistență socială, rezidențiale și în comunitate. Aceste studii au fost rezultatul unui parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități în cadrul unei colaborări de asistență tehnică pentru implementarea Convenției Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CDPD) și au stat la baza Strategiei pentru persoanele cu dizabilități 20222027 elaborată de ANPDPD.

OMS are un rol central în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități din întreaga lume prin dezvoltarea de politici și ghiduri, advocacy pentru drepturile acestora, oferirea de asistență tehnică și dezvoltarea capacităților, precum și prin cercetare și colectarea de date pentru informarea politicilor și programelor. Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF) este cadrul stabilit de OMS pentru măsurarea sănătății și a dizabilității atât la nivel individual, cât și la nivelul populației. Acesta a fost aprobat oficial ca standard internațional pentru descrierea și măsurarea sănătății și a dizabilității de către toate cele 191 de state membre ale OMS.

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) a fost înființat în 1987 de Convenția cu același nume a Consiliului Europei. Comitetul examinează tratamentul persoanelor private de libertate prin vizite în penitenciare, centre de educare și spitale psihiatrice, în vederea protejării acestora împotriva torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Activitatea CPT-ului este concepută ca parte integrantă a sistemului de protecție a drepturilor omului al Consiliului Europei, punând în aplicare un mecanism extrajudiciar „proactiv” alături de mecanismul judiciar reactiv existent al Curții Europene a Drepturilor omului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este instituția unde țările membre ale Consiliului Europei pot face plângeri când au loc încălcări ale drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor cu dizabilități. România este parte din consiliul Europei și a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce înseamnă că persoanele fizice, inclusiv persoanele cu dizabilități, pot să se adreseze CEDO dacă consideră că drepturile lor au fost încălcate de autoritățile publice sau de alte persoane. Consiliul Europei nu este o instituție a Uniunii Europene.

Comisia Europeană are un rol important în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în România, prin monitorizarea respectării drepturilor acestora în conformitate cu legislația europeană și Convenția pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități și prin furnizarea de fonduri pentru programe și proiecte care să îmbunătățească situația persoanelor cu dizabilități în România. Comisia Europeană cooperează cu Guvernul României și cu alte organizații relevante pentru a identifica și aborda problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în România și pentru a încuraja autoritățile să ia măsuri ce pot îmbunătăți situația acestora.

O inițiativă importantă a Comisiei Europene este Actul European privind Accesibilitatea, care garantează că mai multe produse și servicii precum telefoanele inteligente, tabletele, bancomatele sau cărțile electronice sunt accesibile persoanelor cu dizabilități. Guvernul României a aprobat transpunerea în legislația internă a cerințelor europene de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor. Bancomatele, automatele pentru bilete ori serviciile de comunicații electronice vor trebui accesibilizate din anul 2025. Directiva (UE) 2016/2102 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, obligă toate instituțiile publice din UE (și implicit cele din România) să își facă accesibile site-urile web și aplicațiile mobile. Directiva a fost transpusă în legislația românească prin OUG 112/2018.

În 2021 Comisia Europeană a adoptat Strategia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (2021-2030) care prevede includerea drepturilor tuturor persoanelor cu dizabilități în toate politicile și domeniile și accesul egal pentru persoanele cu dizabilități la asistență medicală, locuri de muncă, transport public și locuințe. Un proiect important este Cardul European pentru Dizabilitate, care permite recunoașterea reciprocă a dizabilităților în unele țări din UE și oferă persoanelor cu dizabilități acces gratuit sau subvenționat parțial la evenimente culturale, sportive și de petrecere a timpului liber în acele țări. Conform Regulamentului Prevederilor Comune pentru perioada programatică 2021-2027, implementarea Convenției Națiunilor Unite pentru Persoanele cu Dizabilități reprezintă o condiție obligatorie pentru acordarea de fonduri europene.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) este o organizație de tip federație formată din organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Membru cu drepturi depline al European Disability Forum (EDF), CNDR s-a înființat în anul 2004 la solicitarea Comisiei Europene, ca cerință a aderării României la Uniunea Europeană. CNDR are misiunea de a apăra și promova drepturile și interesele legitime comune tuturor persoanelor cu dizabilități din România. Scopul CNDR se realizează prin informare și monitorizare sistematică, dialog și consultare, prin propuneri legislative și prin campanii strategice de influențare a politicilor publice.

Asociația Nevăzătorilor din România este organizație nonguvernamentală națională, recunoscută de utilitate publică, continuatoarea organizației „Societatea Orbilor din România” întemeiată de Regina Elisabeta în 1909. care reprezintă interesele nevăzătorilor la nivelul întregii țări.

AMAIS este o organizație neguvernamentală care își propune să construiască o societate incluzivă prin aplicarea principiilor de design incluziv în arhitectură, tehnologie și proiecte sociale. AMAIS creează contexte de interacțiune între persoanele cu dizabilități și cele tipice, prin atelierele de empatie. Asociația oferă servicii de proiectare și consultanță bazate pe principiile designului universal și organizează evenimente incluzive pentru/cu persoane cu dizabilități și profesioniști în domenii cu impact direct asupra mobilității și independenței personale.

Asociația Națională a Surzilor din România este o organizație neguvernamentală, de utilitate publică, care apără și promovează drepturile și interesele sociale, profesionale, culturale și educative a persoanelor cu deficiență de auz (surzi, surdo-muți, hipoacuzici) pentru incluziunea socială și egalizarea șanselor. ANSR primește sprijin în susținerea activităților specifice din partea autorităților centrale și locale, precum și de la persoane fizice și juridice. ANSR are la nivel național 37 de filiale cu personalitate juridică și 13 sucursale.

ANIALMG este un ONG care organizează cursuri de formare în limbajul mimicogestual (LMG). Asociația a realizat primul dicționar LMG online din România, în format video, ce include peste 1200 de semne, cât și un program de dezvoltare personală pentru surzi în limba semnelor române care contribuie la transformarea sistemului de învățământ din România.

Sense Internațional România este o organizație românească înființată în 2001 cu scopul de a îmbunătăți viața persoanelor cu surdocecitate și deficiențe senzoriale multiple. Surdocecitatea este condiția unei persoane care prezintă afectarea simultană a văzului și a auzului în diferite grade. Organizația dezvoltă programe la nivel național ce promovează intervenția timpurie la nou-născutul cu deficiențe senzoriale, educarea copiilor cu surdocecitate și oferirea de servicii vocaționale pentru persoanele cu surdocecitate.

Asociația Tandem are ca scop facilitarea procesului de integrare socială a persoanelor nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere. Printre activitățile sale se numără promovarea sporturilor în echipe mixte, alcătuite din sportivi cu și fără dizabilități, accesibilizarea spațiului urban, și realizarea de proiecte și materiale educative pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Desprins din Asociatia Tandem, Clubul Sportiv Tandem Arena își propune promovarea disciplinelor sportive paralimpice.

Fundația Motivation România are 15 echipe regionale și activează de peste 25 de ani în beneficiul copiilor și adulților cu dizabilități din România. Fundația organizează stagii și tabere de mobilitate și viață independentă pentru copii și adulți în scaune rulante din întreaga țară. De asemenea, cu ajutorul donatorilor și sponsorilor care susțin Fondul Scaunelor Rulante, Fundația Motivation România donează anual peste 1.000 de echipamente de mobilitate corespunzătoare, conform principiilor OMS.

Ceva de Spus este o organizație neguvernamentală din România, formată din persoane cu dizabilități intelectuale și fizice și persoane de sprijin. Organizația desfășoară activități de autoreprezentare a membrilor și de conștientizare privind dificultățile cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în societate și importanța vieții independent în comunitate, promovând astfel autoreprezentarea sprijinită ca modalitate alternativă pentru decizia substituită.

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) activează în domeniul drepturilor omului (în special pentru drepturile persoanelor cu dizabilități mintale și împotriva discriminării) și a instituțiilor statului de drept. CRJ realizează investigații proprii, vizite inopinate în spitalele de psihiatrie și centrele rezidențiale, preia cazuri de încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități aflate în instituții și parcurge toate etapele procesuale necesare valorificării acestor drepturi. CRJ face propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ privind drepturile omului și urmărește modul de implementare a politicilor publice din acest domeniu.

UnLoc furnizează servicii de locuire în comunitate în zona Timișoarei și oferă sprijin individualizat persoanelor adulte cu dizabilități cu trecut instituțional. În același timp, pentru a promova locuirea în comunitate ca un drept fundamental, își documentează modul de replicare a serviciului, încurajând alte organizații să ia inițiative în acest domeniu, și implică, ca mentori și voluntari, membri ai comunității.

Asociația Help Autism este cea mai mare organizație dedicată autismului din România, care prin programe de integrare școlară, sprijin pentru părinți, campanii de conștientizare și advocacy susține peste 3000 de copii și adolescenți diagnosticați cu TSA - Tulburare de Spectru Autist în programe de terapie, în cadrul celor 9 centre și la domiciliu. Help Autism sprijină instituțiile publice pentru a crește calitatea serviciilor oferite de acestea prin cele 6 parteneriate public-private - cu Direcțiile de Asistență Socială și Protecția Copilului din București, Suceava, Drobeta TurnuSeverin, Dâmbovița - și la domiciliu, desfășoară cursuri de formare în terapie ABA, cursuri gratuite pentru informarea cadrelor didactice, workshop-uri și ședințe de consiliere pentru părinți.

Asociația Down Plus București este o asociație neguvernamentală care are ca scop crearea unor condiții favorabile incluziunii în societate a persoanelor cu Sindrom Down, cat și îmbunătățirea stilului lor de viata prin desfășurarea unor activități cat mai diversificate. Pe lângă activitățile zilnice, asociația organizează periodic si evenimente culturale sportive dedicate persoanelor cu dizabilități din întreaga țară (Ziua Mondială a Persoanelor cu sindrom Down, Together for better, Bușteni dragostea mea, Gimnasti speciali campioni municipali, Copii activi de ziua lor etc.).

Federația Sindrom Down din România (FSDR) reprezintă o uniune a 21 de asociații de profil, cu scopul de a crea o voce comună în ceea ce privește nevoile, abilitățile, drepturile, incluziunea socială și dezvoltarea armonioasă a persoanelor cu sindrom Down și alte dizabilități intelectuale. Misiunea ei este îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu sindrom Down.

W3C sau World Wide Web Consortium este organismul internațional care dezvoltă standarde internaționale de accesibilitate pentru produse digitale online (web). Aceste standardele de accesibilitate sunt denumite WCAG (eng. Web Standards Accessibility Guidelines) și sunt dezvoltate de de W3C prin Accessibility Guidelines Working Group (AG WG). Acestea definesc modul în care produsele web ar trebui să fie dezvoltate pentru a asigura că informația poate fi percepută, interfața poate fi operată și conținutul poate fi înțeles de către orice persoană, indiferent de abilitatea fizică sau cognitivă a acesteia. Mai mult, WCAG face referire și la principiul de robustețe al conținutului, care se referă la posibilitatea ca tehnologiile asistive (cum ar fi cititoarele de ecran pentru persoane cu deficiențe de vedere) să poată folosi în mod eficient informația prezentată.

Prin fondul de finanțare „Lumea prin Culoare și Sunet” Fundația Orange își propune să contribuie la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu deficiențe de vedere și/sau auditive, prin susținerea de proiecte de educație, sănătate, cultură în scopul de a le asigura o viață autonomă și de a îmbunătăți integrarea lor socială. De când a fost înființat în 2012, prin fond s-au finanțat 46 de proiecte printre care materiale educaționale dedicate persoanelor cu deficiențe de auz și/ sau văz, un dicționar al limbajului semnelor dezvoltat de asociația ANIALMG și Voci pentru mâini, un instrument de interpretare mimico-gestual la distanță dezvoltat de Asociația Nevăzătorilor din România.