1. Programe de formare în învățământul superior pentru specialiști în UX/UI design

Problemă:

Succesul soluțiilor digitale este strict condiționat de modul în care acestea sunt proiectate. Din păcate, instituțiile publice din România nu numai că nu au capacitatea de proiectare de soluții digitale, dar România nu are în acest moment experții necesari pentru un astfel de proces. În mod direct, România se confruntă cu lipsa capacității de (1) evaluare a nevoilor de digitalizare, (2) înțelegere a cauzelor acestora și (3) concepere și proiectare de soluții funcționale. Deși România dispune de un număr considerabil de specialiști IT, majoritatea covârșitoare a acestora este formată din programatori. Or, niciunul dintre lucrurile menționate anterior nu stă în puterea programatorilor IT, pentru că ele necesită un set de abilități specifice unei alte categorii profesionale care vizează în primul rând înțelegerea profundă a cauzelor și manifestărilor unei probleme și, în al doilea rând, modurile optime în care utilizatorii pot interacționa cu un serviciu sau sistem informatic: specialiști UX/UI.

Soluție:

Constituirea și finanțarea unor programe de masterat pentru pregătirea de specialiști UX/UI în cele patru centre universitare și tech din Romania (Iași, Cluj, Timișoara și București) pentru a putea beneficia de acești specialiști în sectoarele public și privat din România.

Contribuția Code for Romania:

Code for Romania este una dintre puținele organizații din România și singura din zona necomercială care are un program dedicat proiectării de soluții digitale cu o echipă solidă și stabilă de specialiști UX/UI și care pregătește alți viitori specialiști în sector. Putem astfel contribui la crearea acestui program educațional, definirea curriculei și la asigurarea unui flux de specialiști UX/UI care au, de asemenea, abilități pedagogice.

Fragment din regulamentul european pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență:

108. Support for the development of digital skills. This refers to digital skills at all levels and includes: highly specialised education programmes to train digital specialists (i.e. technology focused programmes); training of teachers; developement of digital content for educational purposes and relevant organisational capabilities. This also includes measures and programmes aimes at improving basic digital skills.

(Annex III Methodology for digital tagging under the Facility)

2. Formarea de echipe interdisciplinare pentru auditarea nevoilor instituționale și proiectarea de sisteme adecvate, interoperabile și optime din punct de vedere economic.

Problemă:

La nivel instituțional există o lipsă reală de capacitate de identificare corectă a problemelor și de a găsi răspunsul digital optim pentru ele. Construcția oricărei strategii de digitalizare la nivel instituțional nu poate avea loc fără o analiză în profunzime a nevoilor existente.

Soluție:

Urmând exemplul tuturor țărilor care au desfășurat un proces de digitalizare de succes, propunem crearea de echipe interdisciplinare, formate din câte trei specialiști complementari: un analist de business, un specialist UX/UI și un arhitect software. Aceste echipe ar trebui să fie integrate timp de un an în fiecare instituție publică în care să (1) analizeze procesele interne ale acesteia, modurile de interconectare cu celelalte instituții, să evalueze nivelul de maturitate digitală al instituției, (2) să transmită toate rezultatele acestei analize către Autoritatea Pentru Digitalizarea României/Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și sub coordonarea acestuia să (3) proiecteze soluțiile tehnice necesare sectorului public.

Contribuția Code for Romania:

Code for Romania poate pune la dispoziție pilotarea și operaționalizarea unui model testat de implementare a unui astfel de demers, precum și o parte dintre aceste echipe. De asemenea, putem intermedia un schimb de experiență și know-how din statele care au un astfel de mecanism în derulare în sectorul public.

Fragment din regulamentul european pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență:

009bis. Investment in digital-related R&I activities (including excellence research centres, industrial research, experimental development, feasibility studies, acquisition of fixed or intangible assets for digital related R&I activities).

(Annex III Methodology for digital tagging under the Facility)

3. Dezvoltarea de resurse de învățare pentru personalul IT din instituții publice.

Problemă:

Echipele IT din instituțiile centrale și locale se confruntă cu o lipsă cronică de pregătire profesională, mai ales unde vorbim de zone de supraspecializare necesară în contextul actual (securitate cibernetică, devops și managementul infrastrastructurii etc.) Din păcate, acest fapt este rezultatul lipsei unei politici coerente de training a acestei categorii profesionale și a lipsei accesului la resurse profesionale și de învățare adecvate.

Soluție:

Propunem construirea unui portal de formare continuă pentru acești specialiști, care ar putea fi extins ulterior și pentru consolidarea abilităților digitale în rândul celorlalte categorii profesionale din interiorul administrației publice, care să conțină resurse, programe de training, articole și informații relevante și care sprijină aceste resurse umane în urmarea unui plan de învățare coerent și susținut în timp.

Contribuția Code for Romania:

Proiectarea portalului; sprijin în punerea în funcțiune și menținere a soluției; contribuție directă cu resurse de învățare.

Fragment din regulamentul european pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență:

108. Support for the development of digital skills. This refers to digital skills at all levels and includes: highly specialised education programmes to train digital specialists (i.e. technology focused programmes); training of teachers; developement of digital content for educational purposes and relevant organisational capabilities. This also includes measures and programmes aimes at improving basic digital skills.

(Annex III Methodology for digital tagging under the Facility)

4. Politica Open Source a României și crearea infrastructurii de reutilizare de produse informatice între instituții publice

Problemă:

În acest moment, în România nu există o politică open-source, în ciuda faptului că toate exemplele globale pozitive de digitalizare au fost strâns legate de existența uneia. Mai mult, Uniunea Europeană este un promotor puternic al construcției și utilizării soluțiilor digitale cu cod deschis, aspect menționat inclusiv în Planul de Redresare și Reziliență, dar și printr-o serie de mecanisme instituționale. În continuarea eforturilor Uniunii Europene de analiză și de cartografiere a legislației și soluțiilor open-source în cadrul statelor membre prin Open Source Observatory (OSOR) și de punere în legătură a actorilor din diverse state pentru a colabora eficient, a fost operaționalizat și Open Source Programme Office (OSPO) care va avea și un mecanism robust de finanțare. Uniunea Europeană a pus de asemenea la dispoziția membrilor săi o licență open-source care poate fi utilizată de instituțiile publice, licență certificată OSI și Free Software Licence. Romania se află la finalul clasamentului statelor membre care implementează și reutilizează soluții open-source în instituții publice și riscă din ce în ce mai mult să se îndepărteze de oportunitățile pe care contextul curent le aduce odată cu consolidarea la nivel regional și de Uniune a surselor de finanțare pentru sector.

În mod practic, aceste lipsuri se traduc într-o serie de comportamente extrem de nocive pentru orice demers de digitalizare eficientă. Astfel că, absența reglementărilor în această arie duc la situații precum slaba optimizare a costurilor și timpilor de implementare de soluții în sectorul guvernamental. Soluțiile open-source permit reutilizarea și scalarea facilă a sistemelor construite pentru instituțiile publice. În acest moment, în special în administrația publică locală, dar și în general, statul cumpără același software de mai multe ori în loc să achiziționeze o singură dată și să reutilizeze ori de câte ori are nevoie. Acest lucru se reflectă și în timpul foarte mare de implementare a unor soluții similare, uneori identice la nivel central sau local.

În al doilea rând, există o dependență a instituțiilor de anumiți comercianți de soluții software care acaparează complet sisteme și le izolează în timp de restul infrastructurii. Nu în ultimul rând, existența unei politici open-source crește gradul de transparență al codului public și contribuie la creșterea încrederii în procesul de digitalizare.

Soluție:

Propunem dezvoltarea unei politici și a unei strategii coerente de open-source a României plecând de la modelele de succes din Statele Unite ale Americii și Uniunii Europene, cu obiectivul pregătirii instituțiilor publice centrale și locale pentru dezvoltarea de soluții open-source și adoptarea unor bune practici de reutilizare și eficientizare a costurilor digitalizării.

O astfel de politică trebuie să fie dublată de standarde clare de dezvoltare a soluțiilor software din domeniul public (discutate mai jos) și de sprijin oferit instituțiilor publice în procesul de contractare și evaluare al produselor open-source. De asemenea, Guvernul trebuie să ofere toată infrastructura necesară dezvoltării open-source precum și programe de educare a personalului IT din administrația publică cu privire la ce presupune acest tip de development de software.

Mai mult, trebuie creată o bibliotecă de soluții digitale open-source pe care orice instituție publică o poate accesa pentru a alege produsele informatice care îi deservesc cel mai bine activitatea.

Contribuția Code for Romania:

Sprijin în redactarea politicii open-source; proiectarea și operaționalizarea unui portal code.gov.ro care să centralizeze biblioteca de open-source a României și să funcționeze ca platformă de informare, transparență, învățare și resurse.

Fragment din regulamentul european pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență:

6 (c) Reforms and investments in digital technologies, infrastructure and processes will increase the Union’s competitiveness at global level and will also help make the Union more resilient, more innovative and less dependent by diversifying key supply chains. Reforms and investments should notably promote the digitalisation of services, the development of digital and data infrastructure, clusters and digital innovation hubs and open digital solutions. The digital transition should also incentivise the digitalisation of SMEs. Investments in digital technologies should respect the principles of interoperability, energy efficiency and personal data protection, allow for the participation of SMEs and start-ups and promote the use of open-source solutions.

(Regulation of the European Parliament and of the Council establishing a Recovery and Resilience Facility)

5. Stabilirea prin lege a unor standarde de livrare/acceptanță exhaustive pentru soluțiile software guvernamentale

Problemă:

Soluțiile software, dincolo de a rezolva o problemă punctuală, trebuie să ofere garanții utilizatorilor. Ele trebuie să funcționeze pe termen lung, să fie reziliente în fața unor atacuri și a unor momente de suprasolicitare, respectiv să poată fi folosite de orice tip de utilizator, inclusiv aceia care navighează pe dispozitivele electronice folosind software de asistare pentru persoane cu deficiențe de văz și auz.

 

Fără aceste garanții, o soluție software va pune presiune pe și va consuma resursele echipei care o menține și administrează în mod continuu. Mai mult, soluția poate să eșueze să servească utilizatorii săi, dacă aceasta devine inaccesibilă în urma unui atac sau a suprasolicitării. Pentru unele soluții, acest lucru pune piedici reale în procese vitale pentru cetățenii țării.

În ceea ce privește accesibilitatea unei soluții software, utilizatorii cu deficiențe de văz și auz vor interacționa cu aplicații software sau cu website-uri prin alte instrumente software specializate, care interpretează datele și le redau sonor, respectiv adaugă transcrieri pentru materialul video. Orice website care nu este lizibil pentru un software care redă sonor conținutul acestuia devine imposibil de navigat pentru această categorie de utilizatori. Respectiv, materialele care există doar în format audio alienează o parte din populația cărora le sunt menite.

Interoperabilitatea soluțiilor software este garantată doar atunci când acestea sunt proiectate pentru a facilita schimbul de date. Alternativa este construirea, pentru fiecare pereche de produse software care trebuie să permită un schimb de date, a unei soluții software adiționale cu rolul de extragere și traducere a datelor. Acest gen de muncă sporește costurile și timpul de dezvoltare al unui ecosistem de software public, respectiv obligă echipa de menținere să adauge logică pentru fiecare set nou de date.

Soluție:

Legislație exhaustivă care să acopere:

• Standarde de reutilizare pentru a asigura faptul că, încă din etapa de development tehnic, produsele digitale din spațiul public sunt construite în așa fel încât orice altă instituție poate să beneficieze de aceeași soluție cu minim de efort de reimplementare și adaptare. După cum am menționat și mai sus, o politică open-source ar facilita și mai mult atingerea unui astfel de standard. 

• Standarde minime de disponibilitate a produselor software din domeniul public - un sistem al statului trebuie să asigure o disponibilitate de minim 99,9% dacă oferă un serviciu critic - asta înseamnă că acel sistem, în afara de mentenanța planificată, trebuie să nu fie inaccesibil mai mult de 8 ore de-a lungul unui an.

• Standarde de scalabilitate, care se referă la faptul că sistemul trebuie să fie capabil să păstreze o calitate ridicată a serviciului oferit indiferent de numărul de utilizatori care îl folosesc.

• Standarde de securitate, care spun că un produs informatic dezvoltat pentru sistemul public trebuie să aibă ca principală calitate reziliența în fața atacurilor cibernetice.

• Standarde de flexibilitate  care se traduc în capacitatea unui sistem informatic de a rămâne accesibil utilizatorilor chiar dacă trece prin schimbarea unui furnizor de servicii.

• Standarde de integrabilitate sunt standardele unitare care se asigură că un produs software dezvoltat în domeniul public poate schimba informații sau se poate interfața cu un alt produs software din domeniul public, cu ajustări minime.

• Standarde de reprezentare a datelor care spun că datele expuse de administrația publică trebuie armonizate, în așa fel încât ele să poată să fie reprezentate la nivel de metadate, pentru a asigura coerența și a facilita distribuția și consumarea acestor date. Pe scurt, datele expuse public trebuie sa fie conforme unui RDF (Resource Definition Framework).

• Standarde de formatare a datelor și anume, datele expuse de administrație trebuie să folosească formate de date acceptate de industrie: JSON, XML.

• Standarde de distribuție a datelor care spun că modul de expunere al datelor trebuie să respecte standarde ale industriei: REST, messaging queues etc.

• Standarde de accesibilitate pentru toate soluțiile software din sectorul public care vor fi construite și, în paralel, auditarea platformelor existente și reconstrcția acestora. În prezent, un segment important al populației, de peste 800.000 de persoane, nu pot utiliza majoritatea covârșitoare a website-urilor și aplicațiilor curente.

Contribuția Code for Romania:

Code for Romania poate contribui cu construirea și punerea la dispoziției a unui draft de proiect legislativ care să înglobeze aceste standarde, precum și la normele de aplicare ale acestora în sector.

6. Civic Hall

Problemă:

Construcția hub-urilor de inovare în sectorul digitalizării trebuie să fie încurajată, în conformitate cu politicile Uniunii Europene care vin în sprijinul consolidării de astfel de centre. În același timp, este necesară și dezvoltarea unor inițiative similare care să răspundă nevoilor de inovare din sectorul public și al organizațiilor non-profit, sectoarele cheie pentru serviciile publice. Deși ambele tipuri de hub-uri au la bază focusul pe implementarea de soluții eficiente și ar trebui să acționeze ca un amplificator al acestora, inovarea în digitalizare în spațiul public necesită participarea unor actori diverși și o serie de contexte specifice care să o genereze.

Soluție:

Pornind de la modelul Civic Hall New York, adoptat și de alte state precum Canada și Franța, propunem construcția unui spațiu care să se manifeste ca principal loc de întâlnire și colaborare între instituțiile publice, ONG-uri și mediul academic. Scopul acestui spatiu fizic de lucru este sa crească gradul de interactiune și de conectare dintre aceste entitati, construind astfel contextul propice pentru a împărtași cunoștințe și instrumente utile pentru inițiativele de schimbare și inovare socială din România. Va conduce la dezvoltarea de proiecte și programe colaborative de cercetare și identificare de soluții care să răspundă la nevoile reale ale societății, având pentru prima dată la masa de discuții și în laboratorul de implementare toți actorii relevanți (de la specialiști, profesori, experți, până la echipe de proiect), precum și toate resursele necesare pentru a crea soluții sustenabile. Un spațiu de cercetare și colaborare inter-sectorială și un mediu eficient pentru toți cei care ne pot schimba viața în bine.

Contribuția Code for Romania:

Code for Romania poate pune la dispoziție planul complet de implementare și operaționalizare, precum și modalitățile de administrare pentru Civic Hall. Putem de asemenea asigura colaborarea permanentă directă cu inițiativele similare din restul țărilor care beneficiază de aceste spații, precum și consolidarea unor mecanisme de finanțare și sustenabilitate pe termen lung pentru acest program.

Fragment din regulamentul european pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență:

009bis. Investment in digital-related R&I activities (including excellence research centres, industrial research, experimental development, feasibility studies, acquisition of fixed or intangible assets for digital related R&I activities).

(Annex III Methodology for digital tagging under the Facility)

8 ecosisteme digitale de care România are nevoie

1. Ecosistemul de legiferare și transparență

Intervention code according to Annex III - Methodology for digital tagging under the facility: 011

Ecosistemul de legiferare și transparență este un construct de aplicații web, interconectate la nivelul unei platforme guvernamentale unice, destinate asigurării unui nivel sporit de eficientizare a redactării de acte normative, a proceselor de consultare cu societatea civilă și de furnizare a informațiilor de interes public.

Aceste instrumente au ca scop fluidizarea și îmbunătățirea mecanicilor de cooperare și consultare cu societatea civilă și populația largă, creșterea gradului de transparentizare a informațiilor de interes public și accesibilizarea acestora prin consolidarea lor la nivel central printr-un punct unic de acces atât pentru instituții cât și pentru organizații neguvernamentale sau cetățeni.

Din punct de vedere operațional, ecosistemul își propune să vină în sprijinul eficientizării și creșterii capacității instituționale în cele trei direcții, digitalizând procese complexe consumatoare de timp și resurse și îmbunătățind fluxurile de raportare și de centralizare de informații esențiale în timp real la nivel guvernamental.

Ecosistemul este compus din multiple module interconectate:

• draft legislativ,

• consultare cu grupuri de experți,

• consultare publică,

• acces la informații de interes public,

• urmărirea procesului de legiferare

• publicarea de legislație

• explicarea legislației

Status: proiectare finalizată

2. Website Builder

Intervention code according to Annex III - Methodology for digital tagging under the facility: 011

 

Website-urile dedicate instituțiilor publice sunt principala interfață de comunicare dintre acestea și cetățeni sau persoane juridice. În prezent, peisajul site-urilor de prezentare instituționale din România este incomplet și dezvoltat fără a acorda atenția necesară accesibilizării acestuia pentru public. În cazul multor instituții la nivel local și nu numai, aceste site-uri nu există.

Soluția de construcție de platforme pentru instituțiile publice centrale și locale răspunde nevoilor de standardizare a interfețelor dintre acestea și cetățeni respectând atât legislația cu privire la normele de dezvoltare ale acestor aplicații web precum și la creșterea gradului de accesibilizare pentru populația largă. În acest moment, deși există standarde cu privire la conținutul obligatoriu și elementele de identitate vizuală sau module de accesibilitate, majoritatea website-urilor guvernamentale sunt greu de utilizat, făcând dificil accesul la informațiile și serviciile necesare cetățenilor. Din punctul de vedere al eficientizării costurilor, o soluție unică pentru acest demers permite instituțiilor să aloce bugete în zone mult mai relevante procesului de digitalizare, având acces la un sistem simplu, cu o curbă de învățare minimă pentru funcționarii din subordinea lor.

Acest website builder este soluția care va oferi tuturor instituțiilor posibilitatea de a-și construi un site, fără necesitatea unor echipe de dezvoltare tehnică dedicate, site care să conțină informațiile esențiale și relevante la nivel național pentru o bună comunicare cu cetățenii.

Status: proiectare finalizată

3. Portal unic de sesizari: Public Report

Intervention code according to Annex III - Methodology for digital tagging under the facility: 011

 

Pentru cetățeni, arhitectura instituțională este extrem de complicat de navigat. Altfel că, pentru a putea veni în contact cu autoritățile are nevoie de o manieră facilă de raportare a problemelor întâlnite precum și de urmărire a răspunsului și stadiului soluționării problemelor semnalate.

 

Public Report este o aplicație web și mobilă, dezvoltată la nivel național, prin care cetățenii vor putea semnala, printr-un sistem de tichete, problemele întâmpinate către autoritățile locale și centrale, iar sistemul de management al acestor raportări de către actorii instituționali se face individual, la nivel de autoritate. Astfel, această soluție poate fi pusă la dispoziția tuturor instituțiilor simultan indiferent de bugetele de care dispun sau de dimensiunile resursei umane disponibile.

Status: proiectare finalizată

4. Portal unic de servicii pentru cetățeni

Intervention code according to Annex III - Methodology for digital tagging under the facility: 011

 

Centralizarea accesului la serviciile pe care statul român le pune la dispoziția cetățenilor săi este cel mai eficient mod de a asigura creșterea gradului de adopție și utilizare corectă a acestor servicii în rândul populației. Lucrăm la proiectarea unui astfel de sistem care nu doar să indexeze aceste servicii, ci să le accesibilizeze pentru utilizatorii lor, ghidându-i pe aceștia prin procese complexe, dificil de navigat, pentru a beneficia de ele.

Status: proiectare în desfășurare

5. Ecosistem de digitalizare în sănătate

Intervention code according to Annex III - Methodology for digital tagging under the facility: 011

 

Centralizarea accesului la serviciile pe care statul român le pune la dispoziția cetățenilor săi este cel mai eficient mod de a asigura creșterea gradului de adopție și utilizare corectă a acestor servicii în rândul populației. Lucrăm la proiectarea unui astfel de sistem care nu doar să indexeze aceste servicii, ci să le accesibilizeze pentru utilizatorii lor, ghidându-i pe aceștia prin procese complexe, dificil de navigat, pentru a beneficia de ele.

Status: proiectare în desfășurare

5. Ecosistem de digitalizare în sănătate

Intervention code according to Annex III - Methodology for digital tagging under the facility: 095

 

Ecosistemul de soluții dedicate sectorului sanitar, proiectate până în prezent, conține 17 aplicații atât web cât și mobile. Dintre acestea menționăm două soluții cu impact major atât asupra populației cât și a instituțiilor din sector.

 

Prima dintre acestea, Centrul de sănătate, este un portal unic de informare și educație pentru sănătate pentru populație. Urmând modelele implementate de alte guverne, România poate avea o platformă digitală cu rol de bibliotecă de resurse explicate și accesibilizate pentru toți oamenii, indiferent de nivelul lor de alfabetizare sanitară. O astfel de soluție contribuie la consolidarea comportamentelor preventive în rândul oamenilor și la o mai mare încredere între cetățean și sistemul sanitar încurajându-l pe primul să acceseze și să îl utilizeze pe cel de-al doilea în mod corect și eficient.

 

O a doua soluție proiectată este dedicată managementului intern al Ministerului Sănătății care are ca scop eficientizarea bugetară și colectarea de date pe cele nouă acțiuni prioritare la nivel național pentru o mai bună coordonare a tratării pacienților cronici în spitalele publice.

Status: proiectare în desfășurare

6. Ecosistem de educație pentru mediu

Intervention code according to Annex III - Methodology for digital tagging under the facility: 055

Interventions code according to Annex IIA - Methodology for climate tracking: 027, 035

 

Elementul esențial în lupta cu efectele schimbărilor climatice este educația pentru mediu. Prin ecosistemul dedicat protecției mediului ne propunem să implementăm la nival național un program complex care să impacteze trei zone esențiale: măsurarea poluării, colectarea eficientă pentru reutilizare și construirea și consolidarea de obiceiuri prietenoase cu mediul încă de la cele mai fragede vârste.

 

Propunem un program prin care să transformăm școlile din România în hub-uri de mediu prin implementarea următoarelor acțiuni:

• Rețeaua școlară este cea mai extinsă rețea de clădiri din țară și este și cea mai bună reprezentare a distribuției populației în teritoriu. Dacă fiecare școală ar avea montați senzori de măsurare a poluării aerului și a poluării fonice am putea avea pentru prima dată măsurători relevante și cât mai complete ale gradului de poluare la nivel național.

• Colectare spre reutilizare și reciclare. În România există multiple organizații care colectează donații de haine, încălțăminte, jucării și alte obiecte mici pentru a le putea dona către grupurile vulnerabile care au mare nevoie de orice sprijin de acest fel. În paralel, obiceiurile sănătoase care ne ajută să reutilizăm și să reciclăm eficient pornesc de la o educație pentru mediu consolidată încă de la vârste fragede. Unul dintre blocajele majore pentru a scala aceste eforturi este lipsa unei rețele consistente de colectare. Adică spațiu accesibil populației unde să amplaseze containere speciale.

• Săptămâna educației pentru mediu. Propunem implementarea unei săptămâni, anual, dedicată exclusiv educației pentru mediu în toate școlile din România.

• Implementarea unui program dedicat de educație de pregătire pentru dezastre cu focus pe inundații și alte fenomene meteo extreme agravate de schimbările climatice, dar și pe cutremur.

• Construcția unei rețele de soluții digitale care sa deservească aceste acțiuni compusă din module dedicate managementului colectării, o aplicație mobilă pentru elevi și o componentă de vizualizare de date colectate prin intermediul senzorilor montați pe clădirile școlilor.

Status: proiectare în desfășurare

7. Digitalizarea sistemului judiciar

Intervention code according to Annex III - Methodology for digital tagging under the facility: 011quater

În sectorul judiciar lucrăm în prezent la proiecte de digitalizare eficientă pentru actorii din sistem. Un prim proiect menit să facilitize accesul la date și actualizarea lor simplă este Registrul ONG, un sistem care permite instituției publice să elimine bariera curentă dintre sine și organizațiile neguvernamentale și cetățeni sau actori privați care întâmpină mari dificultăți în accesarea acestor informații și utilizarea lor în mod corect și coerent.

Status: proiectare în desfășurare

8. Sistem unic de gestionare a transportului public

Intervention code according to Annex III - Methodology for digital tagging under the facility: 070, 076

 

Având ca exemplu sisteme centralizate de management al relației dintre cetățeni și stat, cu privire la transportul public (urban și feroviar), proiectăm o soluție prin care oamenii să aibă acces la date și servicii oferite de diverși actori centrali sau ai administrației locale prin intermediul unui punct unic adaptat nevoilor și comportamentelor lor. Zona de administrare disponibilă instituțional funcționează la rândul său ca un hub pentru acești actori, care le permite monitorizarea și managementul activității lor în raport cu utilizatorii sistemelor pe care le coordonează.

Status: proiectare în desfășurare