Multă lume nu știe că pentru noi Code for Romania înseamnă mai mult decât aplicații și soluții tehnice. Pentru că orice produs dezvoltat sau prototipat de Code for Romania trece printr-un proces complex de cercetare înainte, proces care durează aproape un an. Acesta e procesul Civic Labs, prin care ne uităm la problemele contemporane ale României și încercăm să identificăm soluții digitale sustenabile și de impact. Civic Labs e un program complex și laborios, cu efect pe termen lung și nu e nici pe departe atât de “sexy” sau de ieftin ca un hackathon sau un proiect de comunicare rapid. De aceea ne simțim foarte îndatorați sponsorilor noștri strategici care fac programul Civic Labs, și deci activitatea noastră posibilă. Și tot din același motiv, vrem să vorbim cu toți sponsorii noștri pentru a înțelege la ce se așteaptă ei de la Civic Labs și mai ales cum au ajuns să creadă în filosofia programului.

Cristina Hanganu este unul din oamenii care ne țin pe linia de plutire, și nu doar din cauză că Lidl, compania unde Cristina e Communication & CSR Director e unul din sponsorii principali ai Civic Labs. Cristina este un om de CSR cu viziune, care nu caută soluții rapide, ci rezultate de durată. Am decis să fac acest interviu cu Cristina pentru că am dorit să văd cum arată procesul de lucru cu Code for Romania din partea cealaltă, și cum arată oamenii care au avut încredere în Civic Labs, program care tocmai și-a terminat primul an de activitate.

M-am întâlnit cu Cristina la sediul Lidl România, într-una din cele mai eco-friendly clădiri din București, aflată la o parcare distanță de unul dintre magazinele sale. Lidl e în clădire din ianuarie 2018, clădire construită de companie de la zero după principiile BREEAM, clădirea fiind catalogată cu calificativul “BREEAM Outstanding” (adică foarte, foarte bine). Are și de ce, clădirea integrează toate tehnologiile de mediu pe care le vedem prin filme - 78 de pompe de căldură subterane ajută la climatizarea clădirii, paveze de soare automate redirecționează lumina înăuntru sau înafară. Clădirea are gym, dușuri și vestiare, inclusiv în parcare, pentru cei ce vin la muncă cu bicicleta. Majoritatea spațiului e planificat open-space, cu mai multe locații speciale, cum ar fi o bucătărie de test și locuri de parcare pentru angajați și vizitatori. Și magazinul de alături are un scor bun la testele BREEAM, mai precis cel mai mare scor din retailul mondial. Cel mai interesant loc e cafeneaua, care e un cub de sticlă aflat undeva la unul din etajele superioare. Aici îmi încep interviul cu Cristina Hanganu.

“Îmi petrec foarte mult timp în această cafenea, încerc să nu mai merg atât de mult în sălile de meeting.”

De început o întreb pe Cristina de ce a ales Lidl să sponsorizeze Code for Romania și Cristina mă corectează. Nu e vorba de sponsorizări.

“Eu nu cred în sponsorizări, îmi place să vorbesc despre investiții sociale. Trebuie să te uiți unde e bine să investești, unde e ROI. Iarăși, nu cred în charity. Ce ne mână pe noi în schimb sunt câteva principii clare:

  1. Non-Combat cu alte Branduri - Sustenabilitatea ar trebui să fie non-combat prin definiție, e o problemă de supraviețuire ca specie. Nu facem CSR ca să ne luptăm între noi despre cine are logo-ul mai mare pe afiș.
  2. Marii investitori în societate au datoria morală să investească în proiecte sistemice. Micii investitori se pot uita la efecte, noi trebuie să ne uităm la cauze deoarece avem mai mulți bani de CSR și putem influența serios domeniile în care intervenim. Putem lucra la nivel de societate, pe niște cauze fundamentale care pot fi influențate de jucătorii mari împreună. Noi, jucătorii mai mari din CSR nu ar trebui să facem proiecte punctuale de 3-5 luni, ci să le lăsăm celor cu bugete mai mici, adecvate pentru asta.
  3. Nu cred în proiecte, cred în programe - dacă mergem în comunități și facem ceva rapid, apoi plecăm când se termină banii, nu o să se vadă efectul. Impactul se vede târziu, după 5 ani și de abia după 10 se vede efectul real.“

Ne sosesc cafelele, servite cu paie de carton în recipiente reutilizabile. Totul în clădirea Lidl e reciclabil și compostabil, chiar și caserolele de la cantină care trebuiesc plătite (costă între 20 și 50 de bani) și sunt biodegradabile.

“Astea sunt principiile mele personale și le-am “vândut” companiei, unde lucrez de trei ani deja. Din fericire am găsit un teren fertil la Lidl. În mare și pentru că Lidl are un model de business foarte diferit de restul retailului din România. Deși nu suntem percepuți neapărat așa, noi suntem un discounter, dar un discounter axat pe calitate. Scopul nostru principal e să maximizăm calitatea produselor și cum nu putem umbla la calitate, trebuie să lucrăm la operațiuni, să eficientizăm.”

Cristina râde și continuă foarte energic.

“E genial modelul! De aia sustenabilitatea e în ADN-ul nostru, ne uităm la toate resursele cu foarte mare grijă, să eficientizăm peste tot unde putem, atâta timp cât nu afectăm calitatea produselor. De asta am și investit, short term, într-o clădire smart cu tehnologii scumpe, pentru că noi contabilizăm impactul de lungă durată.”

O întreb pe Cristina cât a durat să implementeze strategia în trei puncte la Lidl.

“Eu sunt om de comunicare înainte de CSR. Dar mi-a luat un an și ceva să aduc și să aliniez compania la planul ăsta de schimbare sistemică.”

O întreb pe Cristina despre zonele pe care le adresează Lidl prin proiecte de CSR și de ce aleg tocmai acele zone. Îmi răspunde foarte structurat și punctual.

“În ordine absolut aleatorie avem trei zone mari de investiții în societate.

Mediu, tot ce ține de acțiune civică în zona de protejare a mediului. Investim pe mediu pentru că avem un impact mare asupra mediului - 260 de magazine construite , multă marfă transportată pe șosele, consumăm cauciuc și combustibili fosili, avem ambalaje care intră în circulație din cauza noastră. Și noi avem și 80% marcă proprie, nu putem da vina pe Cola sau companiile de chipsuri pentru gunoiul făcut. Așa că avem foarte multe măsuri interne, de minimizare a deșeurilor. Uite recent am redus greutatea unui PET cu opt grame. Poate părea puțin, dar se adună. Cât despre investiții de CSR avem un program foarte mare pe care îl susținem, [Cu apele curate](http://cuapelecurate.ro/), program pe care vrem să-l menținem și să-l extindem de la Dunăre la afluenții săi.

Apoi avem multe investiții pe educație. De ce ar investi o firmă de retail pe educație? Păi pentru că asta se reflectă long term în business-ul nostru. O societate educată are putere mai mare de cumpărare, oameni mai ”angajabili”. Pe deasupra e vorba de societatea în care trăim, nu doar mediul are nevoie de sustenabilitate, ci și societatea. Și educația e piatra de temelie a societății. Pe scurt din punct de vedere al business-ului investim în educație ca să avem cine să cumpere și cine să vândă peste 20-30 de ani. Nu avem cum să ne substituim statului, dar încercăm să punem umărul. De aceea avem programe cu [UNICEF](https://lidl.redirectioneaza.ro/), cu [Teach for Romania](https://lidl.redirectioneaza.ro/), cu [World Vision](https://lidl.redirectioneaza.ro/) - programe long term, cu reînnoire la 4-5 ani. Încercăm să umblăm la cauzele deficitului de educație, să intervenim de exemplu în comunități sărace, cu rate mari de abandon școlar.

Și apoi avem Community Building-ul unde programele în care investim sunt mai variate, și aici intră și Code for Romania sau colaborările cu [SMURD-ul](https://lidl.redirectioneaza.ro/) - cum ar fi finanțarea programului lor de intervenție rapidă - noi am finanțat acele motociclete de intervenție . Acum avem un program de dotare a tuturor magazinelor Lidl și a mai multor spații publice cu defibrilatoare automate, care trimit date direct în dispecerat când sunt activate. E un efort major în care ne-am băgat cu trup și suflet, vor fi peste 300 de unități în spații foarte circulate. Îmi place să cred că e un efort de infrastructură.”

Lidl nu investește efort în infrastructură doar pe partea defibrilatoarelor. În cazul Code for Romania efortul de infrastructură sponsorizat de Lidl se cheamă Civic Labs, și este încercarea noastră de a schimba în mod fundamental sectorul CSR din domeniul tech din România. Lidl e unul dintre partenerii noștri cei mai apropiați pe acest domeniu, mai ales pentru că avem o serie de valori comune, de la sustenabilitate la impact long term. Civic Labs e un program de cercetare, fără hackatoane sau evenimente recurente vizibile. O dată pe an însă lansăm rezultatele, rezultate care de cele mai multe ori sunt semnificativ mai multe decât cele pe care le putem implementa noi. Îi spun acest lucru și Cristinei care îmi răspunde foarte la obiect.

“Oricât m-ar durea sufletul, știu că nu pot rezolva toate problemele României, așa că aleg să mă concentrez. Programele noastre nu sunt neapărat sexy, nu sunt extrem de vizibile - alegem în schimb programe sustenabile care au legătură cu business-ul și filosofia noastră față de sustenabilitate.”

Altfel, echipa de la Lidl are propriile programe de sponsorship interne. Departamentul de CSR a făcut un “bake sale” - cu prăjituri aduse de acasă și vândute la colegi, cu toți banii donați la World Vision.

“Au zis colegii să mai facem, și deja se implică și oameni din afara departamentului.”

O întreb pe Cristina câte ceva despre ea - ca să înțelegem cu toții cum a ajuns aici. Și aici reușește să mă surprindă.

“Poate nu se vede dar provin dintr-o familie mixtă - limba mea maternă e maghiara, deși nu știe multă lume asta. Când am intrat la grădiniță știam maxim 30 de cuvinte în limba română. Mamei mele maghiare îi datorez că vorbesc o română atât de curată pentru că m-a tot presat să învăț și să vorbesc corect, de mică. Sunt absolventă de jurnalism și comunicare la bază, cu un master în Științe Politice de la CEU, de la Soroș. Am început cariera la Colgate la 18 ani - nu știam să fac nimic - dar am învățat din mers enorm cât am lucrat acolo. Apoi am lucrat într-un ONG care se ocupa cu aplanarea conflictelor etnice, am lucrat cu comunități de maghiari și de romi mulți ani. Apoi m-am angajat în Connex, cred că printre primii zece angajați.“

Cristina face o pauză de respiro. O întreb dacă a lucrat peste tot.

“Am lucrat aproape peste tot. În trust de media mare, în agenție, de două ori. Am lucrat pentru Michelin, în Buftea la studiouri. Am avut un traseu foarte lung și aventuros profesional.”

“Pe plan personal, am doi băieți, care fac 18 ani și o fată de 7 și sunt căsătorită cu cel mai tare moldovean din România. Avem și un număr de animale în casă - două pisici și o broască țestoasă.”

Facem o pauză, timp în care vizitez balconul trendy al cafenelei, unde vara angajații pot sta la cafea în aer liber. O întreb pe Cristina despre Code for Romania.

“Mi se pare foarte fain că ne mână în luptă lucruri similare. Am avut o liniște sufletească atunci când am văzut că gândim la fel. Ne axăm pe bani investiți cu cap, și după ce am vorbit concret credința a devenit și mai puternică. Și de când am început colaborarea rapid sunt foarte fericită cu ce a ieșit, de când colaborăm. Noi suntem genul de finanțator axat pe [rezultate](https://civiclabs.ro/ro/solutions), încercăm să nu ne băgăm în viața finanțaților decât dacă au nevoie de ajutorul nostru. Dar nu ăsta e rolul nostru, rolul nostru e de a sprijini eforturile celor care se pricep. Vrem rezultate pe KPI dar altfel nu avem pretenții. Ca să-mi citez soacra - dușmanul binelui e mai binele. Dacă totul merge, de ce să intervin?”

Pe final, o întreb pe Cristina ce ar vrea să vadă în societatea civilă.

“Pe partea de finanțatori aș vrea să văd finanțatori care se aliază pentru a maximiza impactul, non-combatul de care vorbeam mai devreme. Nu sunt foarte fericită pentru că de multe ori companiile mari nu prea sunt în stare să se alieze și partenerii noștri din societatea civilă nici atât. Nu există structuri care să poată absorbi mulți bani pentru programe sistemice. Dar sunt optimistă. E un pic mai bine de ceva ani, avem câteva programe mai mari finanțate la comun.

De exemplu, Bucureștiul Pregătit unde colaborăm cu cei de la IKEA, sau Banca pentru alimente, program pe care l-am pornit din 2016, unde acum acum avem mai mulți finanțatori, beneficiari și contribuitori. Banca deja are un cost de operare de 450.000 de euro pe an, cu bănci deschise în București, Cluj, Roman și Brașov. Acum câțiva ani nu am fi putut face asta.”

După mai multe ore petrecute în sediul high-tech al Lidl am lăsat-o pe Cristina Hanganu să meargă la următoarea întâlnire. Am plecat optimist, convins că schimbarea se întâmplă, nu doar în sectorul ONG ci și între finanțatori. Până la urmă, Heroes of Tech sunt toți, de la voluntari la adoptatori la finanțatori. Și Cristina e o adevărată eroină și inovatoare în domeniul CSR.