Ar fi un pic exagerat să zic că Alin Zăinescu a inventat marketingul digital din România. Dar o s-o fac oricum. Pentru că Alin a adus concepte precum pay-per-acquisition în marketingul autohton, a transformat Yahoo Messenger într-un tool de marketing și a construit prima platformă de e-learning din România. De-a lungul vremii Alin a fost tot, de la ziarist la profesor la publicitar la antreprenor în serie. Astăzi este tată și voluntar Code for Romania și își pregătește următoarea idee de business de peste ocean, din New York.

M-am întâlnit cu Alin la colțul Central Park de la 5th Avenue într-o zi însorită de Octombrie. Pe banca de lângă mine doi business-bros mâncau hot dogi. Pe alee o tipă face piruete și continuă, în pași de Lacul Lebedelor, cu căștile în urechi. O zi normală în New York.

„Trebuie să plecăm de pe aici, de la turiști” îmi zice Alin când ne intersectăm în sfârșit la Grand Army Plaza. Traversăm pe lângă Trump Tower și trecem câteva străzi mai încolo, departe de puhoaiele de turiști ce gravitau spre Apple Store-ul de pe 5th Ave.

Alin e recent întors în New York după o perioadă mai petrecută pe coasta de vest. E o schimbare mare. New York-ul e oprimant, e mare și plin de oameni cunoscuți. Pe coasta de vest avea piscină în curte, un râu în spatele casei și putea să meargă peste tot cu bicicleta, în New York totul e pietonal sau depinde de metrou. Alin face mișcare ducând-o și luând-o pe fiica sa de la școală. De ce să te muți atunci de la căldură, „nice and sunny everyday” cum zicea un comic clasic. California e un loc mare, și cu toate piscinele și căldura continuă e departe de casă. New York-ul însă e ca acasă pentru Alin care a locuit ani la rând aici. Așa că îi cer să mă ducă la unul din locurile sale din New York, în timp ce povestim pe drum.

Alin zice, mai în glumă, mai în serios că a fost „antreprenor de mic”. Începând liceul fix când cădea comunismul a profitat de noua libertate ca să facă revista școlii, folosindu-se de o mașină de scris la mâna a doua adusă de o rudă de afară și de un copiator la care avea acces prin părinți. Cele 20-30 de exemplare de revistă copiate lunar se vindeau ca pâinea caldă. Când a ajuns la facultate, Alin a ajuns din nou rapid în spatele unei mașini de scris, de data asta în presa liberă a anilor 90. Deși era reporter pe politică și nu-l plătea nimeni pentru efort discreționar, profita de legitimația de jurnalist ca să scrie pe cultură. Intra astfel la filme, piese de teatru și, de ce nu, diverse petreceri și happening-uri culturale. Apoi a schimbat presa scrisă pe radio, unde era redactor de știri. Experiența asta de presă a aplicat-o câțiva ani mai târziu când a ajuns să facă PR politic pe când nu prea știa lumea ce e PR-ul sau politica în România. N-a rămas multă vreme în domeniu – după mijlocul anilor 90, cu o piață a publicității care se profesionaliza, Alin a ajuns să facă PR pe bune.

Experiența din publicitate și PR se vede când Alin îmi „vinde” cu încredere locul pe care l-a ales. The Ear Inn e un bar istoric, care pretinde că e cel mai vechi din New York. Aflat în Hudson Square, un mini-cartier prins între shopping-ul din SoHo și fițele din Tribeca, The Ear Inn nu prea vede picior de turist. Așa îl recomandă și Zăinescu, care adaugă complice că e atât de mișto locul „că am venit și cu fi-mea aici”. Localul e fantastic, un pub britanic cu flavour și atmosferă de New York muncitoresc la sfârșit de săptămână. Localnicii, New Yorkeri autentici și zgomotoși fac atmosferă. Mesele sunt acoperite cu hârtie și ai creioane cerate pe fiecare masă în caz că ai zece ani sau că te apucă inspirația. Meniul oferă burgeri clasici, colțunași dar și scoici în vin. Au propria lor bere, făcută în inima hipstărelii, în Williamsburg, de Brooklyn Brewery, una din braseriile mele favorite. Alin a ales bine.

Deși n-a mai fost la The Ear de câțiva ani buni, Alin vorbește cu personalul de parcă e acolo în fiecare seară. Se vede experiența în publicitate dar și ușurința profesorului de profesie. Pentru că Alin a predat, ani buni la Comunicare în București. E foarte mândru de perioada aceea, nu doar pentru că jumătate din oamenii din Digital de azi i-au fost studenți, și îl salută la concerte cu „dom profesor” deși îi lăsa corijenți pe vară ci pentru că a reușit să-l aducă pe Wally Ollins în România sau pentru că a reușit, pe fonduri europene, să fondeze editura facultății și să o facă să fie cool.

Pe la începutul anilor 2000 Alin a început din nou să fie antreprenor. A început cu o mică agenție de PR, cu un site care centraliza comunicatele de presă și cu clienți din tech. În câțiva ani deja nu mai avea timp de PR, pentru că domina piața de digital și jongla campanii pentru mai multe bănci în același timp. A vândut tot fix înainte de 2008 și a intrat all-in pe partea de antreprenoriat devenind angel investor pentru o serie de proiecte de digital.

„Toate businessurile le-am făcut văzând o nevoie. O nevoie pe care am aflat-o de la prieteni sau de pe piață – o nevoie, asta e tot de ce ai nevoie pentru un business bun” îmi spune Alin în timp ce mâncăm amândoi burgeri neaoși într-unul din cele mai neaoșe locuri în care am fost vreodată.

Anul acesta, cât era încă în California, Alin a fost esențial în organizatul primului nostru Hack Day internațional, la Sediul GitHub din San Francisco. De ce aventura de amor cu Code, îl întreb.

„E, sper să fim de abia la începutul unei povești de dragoste” îmi zice Alin Zăinescu în timp ce mă apuc să decorez masa cu creioane cerate.

<p class="is-italic">„Îmi place să dau ceva înapoi, să fac legături între oameni, să îi ajut să descopere niște chestii noi și mișto.”</p>

Alin a plecat din România, a plecat și din California dar îl leagă ceva de ambele.

"Am jumătate de familie în România și caut mereu un motiv să revin, vreau să-mi folosesc competențele într-un domeniu nou, cel ONG, pentru că mi se pare că pot să aduc mult know-how nou de aici, din America, există multe lucruri utile nefolosite în România, mai ales pe partea de funding – domeniul nu e încă profesionalizat. De aia mă documentez și eu, de aia încerc să învăț.”

<p class="is-italic">„Mă simt adesea impostor pe partea asta (n.r. de fundraising) cum m-am simțit și la digital multă vreme” îmi spune omul care practic a inventat digital-ul în România în timp ce bem încă o bere.</p>

„Mă simt între două lumi, aici mă leagă familia, de România mă leagă prietenii, trecutul.”

Și de California?

„E... e mai bine la New York, sau chiar în București” îmi zice Alin râzând. „Sper că nu notezi asta” îmi zice , în timp ce notez.

Ce putem face mai bine la Code for Romania? Îl întreb, în timp ce îmi termin de desenat capodoperă pe masă.

„Nu tre să ne fie rușine să fim mai tupeiști. Să arătăm că putem, să ne branduim sediul, produsele, să arătăm că putem. Nu tre să fim umili dar nici să ne luăm încă Rolls Royce.” (of, am anulat comanda).

<p class="is-italic">„Legat de diaspora, trebuie să ieșim din zona de tech. Să vorbim cu toți românii din diaspora interesați de noi. Și nu doar în America. Nu doar în diaspora de fapt. Trebuie să construim punți spre donatori și voluntari care pot face alte lucruri. Pentru că sunt oameni din foarte multe zone care vor să se implice.”</p>

<p class="is-italic">„Uite – mai ales cu Civic Labs, avem niște rezultate directe, direcții clare – oamenii care se  implică vor să vadă că au impact direct, că dacă au ajutat, fie cu bani, fie cu muncă, ceva s-a întâmplat.”</p>

Alin are dreptate. Și, între commit-urile de GitHub de după fiecare Hack Day și by-producturile de fiecare sezon din Civic Labs asta încercăm să facem. Să mulțumim voluntarilor și donatorilor arătându-le că tot ce fac se transcrie într-un impact direct măsurabil, Impact care înseamnă un flux de bine. La nivel strategic Alin ne-a citit ca pe o carte deschisă.

Plecăm de la the Ear după ce Alin reînnoadă prietenia cu barmanul pe care nu îl mai văzuse de câțiva ani. Deja e aproape seară dar e o seară plăcută de început de octombrie, însorită, cu lumina filtrându-se printre blocurile din Manhattan. Îi fac o poză de cover lui Alin pentru un text care deja știu că o să fie mult prea lung.

Alin Zăinescu e în New York - tată familist, pionier al marketingului și antreprenor în serie, pregătindu-și următorul capitol al vieții. Din fericire pentru noi toți din comunitate, acel nou capitol se pare că o să includă și Code for Romania din greu.