Hello, guys!

I don’t know if you știți dar your boy a fost în deplasation last săptămână bucurându-se de Link Dump from the Marele Măr in the US of A. Inspirat de călătorie am ales două subiecte de cursă lungă – Mașinile Viitorului și algoritmii omniprezenți din viețile noastre.

Where we’re going we don’t need roads – De la Back to the Future la Demolition Man la Mad Max viziunile despre viitor au fost adesea definite de vehiculele ciudate pe care le-am văzut pe ecran. Însă trebuie să recunoaștem cu toții - mașinile de azi sunt extrem de plictisitoare. Mașinile de mâine? S-ar putea să arate diferit dar „plictisitor” nu e un cuvânt pe care l-aș folosi neapărat având în vedere că multe s-ar putea să aibă explozibili încorporați (pentru siguranță!) și algoritmi care să decidă dacă să te omoare sau nu. Bine, înainte să dăm iama cu toții pe site-ul Tesla, trebuie discutat un pic cu sindicatele și cu China, unde guvernul investește serios în start-up-uri cu mașini electrice. Un lucru însă e cert – schimbarea spre mașini noi, electrice nu e atât de rapidă, chiar dacă infrastructura se dezvoltă rapid. Și chiar dacă mașinile electrice vor apărea în viața noastră și chiar dacă se vor conduce singure, s-ar putea ca mașinile viitorului să nu fie mai puțin periculoase ca cele din prezent. Și, în mod ciudat, s-ar putea să sune la fel deși nu au motoare cu combustie internă.

Algoritm Bundy – Și dacă tot vorbeam de algoritmi care să ia decizii de viață și de moarte ce ziceți de unul care să decidă cine e prioritizat la spitalul de urgență? E greu să îți imaginezi în ziua de azi o viață în care nu ai tot felul de algoritmi care să ia decizii pentru tine, chiar daca nu știi ce e aia un algoritm. La fel ca toate lucrurile din viață, și când vorbim de algoritmi, câteodată e de bine, câteodată de rău. Când Uber te enervează cu Surge pricing e pentru că un algoritm a calculat că vrei destul de mult să ajungi acasă din Control cât să dai 1.3x pe transport. Te bucuri când intră maneaua aia meserie pe Spotify, după cinci beri, când ești dispus să recunoști că asculți manele, pentru că un proces matematic a presupus probabilistic bazat pe ce date are despre tine că ești manelist, oricâte tricouri cu trupe total adevărate de metal oi avea acasă. Sigur algoritmii pot fi folosiți în scopuri malefice, pentru dezinformare, control sau absolut prostește dar trebuie să ținem minte că algoritmii de fapt, suntem noi. Dacă algoritmii noștri de selecție sunt rasiști sau dacă ne devin boții fani Hitler e din cauză că e ceva în neregulă cu noi, nu cu ei.

Și dacă te-ai săturat de algoritmi care să-ți servească tot mură-n gură, linkul străvechi de astăzi îți dă de lucru, și anume să parcurgi manual această colecție fantastică de fotografii cu New York-ul anilor 30 imortalizate de celebra Berenice Abbott.

Și acum după ce ați citit LinkDump#4 donați s’il vous plaît, monsieur că avem de crescut cinci copii și un unicorn.

Asta e tot. I have to leave you acum deoarece I have to flyings acasă. Ne auzim săptămâna viitoare!

Dragoș C. Costache

Inglișes is mine native of language