Cum reparăm binele?
Ne dorim cu toții, fără doar și poate, o țară mai bună, un mediu propice pentru noi și pentru cei apropiați. Printre cerințele pe care le citim și auzim zi de zi se numără spitale performante, școli eficiente, combaterea poluării, acces la cultură, sprijin comunitar și susținerea celor mai vulnerabili dintre noi. Ne dorim performanță și servicii satisfăcătoare în toate domeniile de la sănătate la mediu și educație. Dar cine ni le poate asigura?
La peste 30 de ani de la apariția primelor ONG-uri ne întâlnim zi de zi cu o societate civilă fragmentată, într-o goană permanentă după oportunități de finanțare, luptându-se cu o lipsă de resurse umane și materiale, dar și izolată în interiorul proriului sector. În acest peisaj dezolant, avem nevoie să ne oprim din măsurarea indicatorilor de proiect și să ne calibrăm eforturile spre consolidarea și creșterea capacității organizațiilor din societatea civilă înainte de a fi prea târziu pentru ele.
Pe parcursul unui an am urmărit îndeaproape toate mecanismele, procesele și manifestările interne ale ONG-urilor și actorilor cu care ele vin în contact pentru a ne da seama care sunt cauzele problemelor care ne șubrezesc și vulnerabilizează societatea civilă pentru a o sprijini să ajungă în punctul în care ne poate duce pe toți mai aproape de dorințele înscrise mai sus.
Suntem cu toții datori să facem bine celor care ne aduc zilnic binele mai aproape.