Sari la conținut

Rezultate alegeri locale și europarlamentare 2024. Bogdan Ivănel: Date în timp real pentru toți cetățenii prin RezultateVot.ro

Alegerile locale și europarlamentare din weekend au fost o altă dovadă a modului în care un ONG a muncit la turație maximă, peste 96 de ore, pentru ca România să aibă acces în timp real la date corecte și ușor de înțeles pentru toți cetățenii. Voluntarii Code for Romania au arătat încă o dată că PUTEM construi soluții de încredere care să le permită cetățenilor să-și verifice votul și că este important să iasă la vot.

#MonitorizareVot / #VoteMonitor, VotDiaspora.ro, RezultateVot.ro și WeVote4.EU sunt cele patru soluții digitale create să faciliteze accesul la informații esențiale despre votare și rezultate în timp real.

Autor: Code for Romania

Alegerile locale și europarlamentare din weekend au fost o altă dovadă a modului în care un ONG a muncit la turație maximă, peste 96 de ore, pentru ca România să aibă acces în timp real la date corecte și ușor de înțeles pentru toți cetățenii. Voluntarii Code for Romania au arătat încă o dată că PUTEM construi soluții de încredere care să le permită cetățenilor să-și verifice votul și că este important să iasă la vot.

#MonitorizareVot / #VoteMonitor, VotDiaspora.ro, RezultateVot.ro și WeVote4.EU sunt cele patru soluții digitale create să faciliteze accesul la informații esențiale despre votare și rezultate în timp real.

Transcrierea interviului din 11 iunie, emisiunea „Vocile care contează”, cu Vitalie Cojocari la Euronews.

Vitalie Cojocari: Cum s-au desfășurat aceste alegeri, dar mai ales cum au fost numărate? Pentru că asta e marea problemă. Încercăm să ne lămurim în această seară. Alături de mine este Bogdan Ivanel, fondator și președinte Code for Romania.

În primul rând vreau o concluzie mare, generală, sunt foarte curios să aflu, a acestor alegeri. Ce concluzie trageți voi după ce ați urmărit foarte multe alegeri de-a lungul timpului? Iată, am avut aceste două tipuri de alegeri, europarlamentare și locale. Ce s-a întâmplat?

Bogdan Ivănel: Ce s-a întâmplat este că a fost o lipsă foarte mare de profesionalism din partea Autorității Electorale Permanente și de transparență până la urmă. Sunt lucruri de care vorbeam și la începutul campaniei, faptul că nu știam care sunt candidații, faptul că de fapt nu era un dialog adevărat între presă și Autoritatea Electorală Permanentă, între societatea civilă și Autoritatea Electorală Permanentă.

Deja de patru rânduri de alegeri încoace, Code for Romania este singura entitate care aduce oamenilor în telefonul lor rezultatele alegerilor, ca să le poată înțelege în timp real. Și asta este foarte important pentru democrație, ca să putem să ne urmărim votul, ca să știm ce se întâmplă cu el.

 Anul acesta, în ciuda faptului că noi am încercat și am discutat cu Autoritatea Electorală Permanentă în prealabil, datele care au început să vină după ora 22:00 au fost în formate inconsistente, iar un ONG, cu ajutorul voluntarilor, a trebuit să petreacă o noapte întreagă pentru a normaliza și curăța acele date. Abia pe la ora 01:00 noaptea am început să livrăm cetățenilor rezultatele din secțiile de votare.

 Vitalie Cojocari: Vreau să înțeleg asta, pentru că este foarte important; alegerile sunt fundamentul democrației. Înainte de alegeri, ați stabilit o colaborare cu AEP, da? Prin care trebuiau să vă livreze niște cifre, nu?

Bogdan Ivănel: Mult spus o colaborare, dânșii livrează niște cifre oricum, niște date, numai că le livrează în niște formate care de multe ori sunt greu de procesat și niște formate care nu au o consistență.

Adică, e un alt format, de exemplu, la Consiliul Județean și un alt format la europarlamentare, de aceea, de exemplu, europarlamentarele noi le-am procesat mult mai târziu. Și în momentul în care ai cinci rânduri de alegeri care se întâmplă în același timp și ai rezultate provizorii, rezultate preliminare și rezultate finale, fiecare vin în alte formate, este foarte greu să faci o procesare automată. De fapt, problema este că noi, de fiecare dată, din lipsa transparenței și a dialogului între autorități și noi...

Vitalie Cojocari: Dar ați avut un dialog înainte și l-ați tot menționat pe parcursul alegerilor?

 Bogdan Ivănel: Am avut un dialog și am cerut să ni se spună care va fi formatul în care vor veni datele. Din păcate, formatul în care au venit unele dintre date nu a fost același cu cel care ni s-a prezentat. Noi am cerut mai multe: o linie de dialog continuă, un număr de telefon și o persoană de contact cu care să putem discuta în cazul în care apar astfel de probleme, mai ales dacă la ora 23:00 observăm că există probleme. Nu am avut lucrul acesta și acum cerem cu subiect și predicat ca pentru alegerile prezidențiale și parlamentare să se constituie o linie de comunicare funcțională între noi și Autoritatea Electorală Permanentă.

Vitalie Cojocari: Dar când vorbiți de livrare, de furnizare de date, acest lucru se întâmpla în spațiul public? Adică, acele tabele pe care oricine le poate vedea, acelea le prelucrați dumneavoastră sau veneau alte date?

Bogdan Ivănel: Acelea le prelucrăm noi, numai că ne ajută să știm în ce format vor veni tabelele înainte, ca să ne putem pregăti mecanismele de procesare automată. Altfel, toată munca noastră este reactivă.

Adică vedem și noi la ora 22:00 cum vin acele procese verbale, tabele și CSV-uri și ne facem sistemul în momentul acela. Avem zeci de voluntari și programatori care programează reactiv, în loc să o facă cu o săptămână, o zi sau chiar cinci săptămâni mai devreme, astfel încât să știm că datele pot ajunge la cetățeni imediat. Aceasta este pur și simplu o lipsă de profesionalism.

Nu aș spune că a fost în vreun fel cu intenție. Și lipsa de profesionalism cred că este doar la vârful acestor instituții, pentru că altfel am întâlnit nenumărați oameni foarte buni profesioniști și foarte muncitori în toate aceste instituții ale statului.

 Vitalie Cojocari: Folosiți cuvinte destul de complicate pentru cineva care nu este familiar cu aceste informații și cu domeniul IT, CSV, format. La ce vă referiți? Puteți să explicați?

Bogdan Ivănel: Sunt niște fișiere. Niște fișiere de date. Acum, o să plictisim publicul dacă explicăm toate tipurile de fișiere și faptul că au apărut și noi tipuri de fișiere care nu au mai fost până acum.

Vitalie Cojocari: Și în aceste fișiere, ca niște tabele, sunt ce anume?

Bogdan Ivănel: Sunt rezultatele alegerilor. Rezultate provizorii, rezultate parțiale, rezultate finale. Și pe acelea, noi trebuie să le procesăm, ca oamenii să vadă în telefonul lor mobil cu roșu, cu galben, cu albastru cine a câștigat alegerile, procentele și să poată urmări în direct aceste lucruri.


Este nevoie de o colaborare din partea statului, a autorităților, pentru ca împreună să putem asigura transparența și eficiența procesului electoral în beneficiul tuturor cetățenilor

Vitalie Cojocari: Știți ce nu înțeleg? De ce nu face asta autoritatea, statul român? De ce trebuie să facă niște IT-iști, niște voluntari?

Bogdan Ivănel: Pentru că nu o face statul român. Pentru că statul român, după cum vedem, nici nu poate să transmită în acest moment niște date într-un mod consistent. Noi am făcut aceste platforme, le avem și am spus-o de o mie de ori, avem mâna întinsă pentru a oferi acest ajutor gratuit statului român și este un lucru pe care îl cerem pentru prezidențiale și pentru parlamentare.

Haideți să vă predăm aceste platforme, haideți să avem o colaborare, cum am avut și în timpul COVID-19 în sprijinul statului român și în timpul crizei refugiaților, și oferim această infrastructură și să avem o colaborare prin care se transmit datele acestea, punem și sigla AEP acolo, punem sigla Guvernului României și-și asumă și ei acest punct de transparență. Și noi îi sprijinim absolut gratuit prin munca noastră. Cred că este un lucru foarte important pentru democrație.

Data trecută vorbeam cum în Republica Moldova, datele astea, se văd în timp real. Noi facem asta în România, facem într-un mod puțin mai lent pentru că nu avem cooperarea totală a instituțiilor și le cerem în momentul ăsta să avem colaborarea lor ca să putem face lucrul ăsta în interesul cetățenilor.

Vitalie Cojocari: Da, și practic toate aceste date sunt publice, dar eu dacă încerc să le citesc, nu o să fiu în stare pentru că este imposibil. Dar ele sunt publice. Dacă ai cunoștințe de IT și matematică, poate statistică, reușești să le gestionezi.

Bogdan Ivănel: Așa a pornit soluția"Rezultate Vot". Chiar acum cinci ani, la ultimele alegeri europarlamentare, toate acele fișiere veneau într-un format pe care nimeni nu-l putea înțelege. Un voluntar al nostru din Iași a început să le curețe,  a început să pună logică în ele și am ieșit chiar în noaptea aceea cu o variantă minimală de Rezultate Vot. După aceea, am construit platforma așa cum o vedem acum, RezultateVot.ro, unde oamenii pot să vadă la nivel de UAT, la nivel de secție de votare, nu doar rezultatele de acum, ci toate istoricele din 1990 încoace.

Vitalie Cojocari: Și să ne înțelegem, datele preliminare, rezultatele preliminare parțiale pe care le-am avut până acum, nu cele care au fost anunțate oficial în conferința de presă, și am primit o hârtie sub formă de PDF, că tot vorbeam de formate. Toate aceste rezultate parțiale erau ale Code for Romania în baza informațiilor venite de la AEP?

Bogdan Ivănel: Ce-am transmis noi public, da, toate datele pe care noi le-am folosit.

Vitalie Cojocari: Toate televiziunile, jurnaliștii, site-uri, peste tot, toate aceste date erau de la dumneavoastră luate de la AEP. 

Bogdan Ivănel: Da, totul s-a întâmplat prin Code for Romania, inclusiv partidele politice. Am văzut politicieni care puneau print screen-uri de pe Rezultate Vot, pentru că e până la urmă singurul loc în care cineva fără cunoștințe IT poate să înțeleagă.


Este nevoie de informare eficientă și corectă din partea instituțiilor care pot să facă asta, de la jurnaliști


Vitalie Cojocari: Eu stau și știți ce este paradoxal? Cineva rău intenționat poate să modifice aceste date, mai ales dacă jurnaliștii le iau de bune. Bine că există Code for Romania și avem încredere în cifrele pe care le dați, dar dacă există cineva rău intenționat și face asta, la ce putem ajunge?

Bogdan Ivănel: De aceea, uite, chiar mâine avem o conferință despre dezinformare. 

Principalul mod în care putem combate dezinformare este să informăm eficient și corect de la instituțiile care pot să facă asta, de la jurnaliști. Atunci este obligație cu atât mai mare a statului să vină și să arate acele date într-un format pe care oamenii îl înțeleg și în mod transparent. Și noi vrem să colaborăm cu ei pentru asta. Vrem să le oferim tot suportul.

Vitalie Cojocari: Ați reușit vreodată să vorbiți până acum cu președintele AEP, domnul Toni Greblă?

Bogdan Ivănel: Nu cu domnul Toni Greblă, ci cu foștii președinți am discutat, dar nu cu domnul Toni Greblă până acum.

Vitalie Cojocari: De ce nu ați vorbit? 

Bogdan Ivănel: Am încercat să discutăm, până acum nu s-a putut. Am vorbit cu alte persoane.

 Vitalie Cojocari: Nu v-a primit în audiență? Ce s-a întâmplat?

 Bogdan Ivănel: Cerințele noastre întotdeauna au fost tehnice. Noi am cerut întotdeauna: oferiți-ne transparență, oferiți-ne predictibilitate să știm cum vin acele fișiere. Și atitudinea a fost în săptămânile astea mai mult una de aoleu, mai vin și ăștia de la Code for Romania pe capul nostru care ne cer lucrurile astea, o să facă cererii în baza noastră de date, etc. A părut mai mult o oboseală pe care o aducem pe capul lor.

 Vitalie Cojocari: Cum ați caracteriza, cum ați cataloga această reacție sau replică sau colaborarea cu ei?

 Bogdan Ivănel: Suboptimă. Și eu am și o revoltă personală, pentru că mi-am văzut colegii nedormind nopțile, ca de fapt, prin efortul lor și prin nopțile lor nedormite, să suplinească lipsa de profesionalism și indolența unor instituții. Indolență.

 Vitalie Cojocari: Sunt cuvinte foarte tari.

 Bogdan Ivănel: Nu cred.

Vitalie Cojocari: Sunt curios dacă, dumneavoastră, puteți să ne explicați de ce vedem imaginile acestea cu saci, cu oameni care, la fel ca și dumneavoastră, nu au dormit de 48 de ore și așteaptă să transmită niște saci. În soare, unor li se face rău. De unde această dezorganizare sau poate că această organizare?


Sunt necesare standarde de date respectate de toate instituțiile din România

 

Bogdan Ivănel: Bineînțeles, voturile exprimate pe hârtie trebuie să se centralizeze și ele și trebuie să ajungă la instituții. Din nou este vorba despre o organizare. La fel cum noi am suferit din lipsa de organizare a Autorității Electorale Permanente, în modul în care veneau fișierele electronice și lipsa de comunicare dintre noi și lipsa de predictibilitate pe care ne-au oferit-o, la fel s-a întâmplat probabil și în relația cu restul alegerilor și cu președinții de secție votare.

Acum vorbeam de digitalizare. Știu că data trecută vorbeam de opțiunea de a avea vot online. Cred că suntem foarte departe în România de momentul ăla pentru că nu putem nici să avem niște standarde de date pe care le respectăm cu toții. Dar cred că un lucru trebuie să-l facem. Trebuie să avem mai mult vot prin corespondență, voturi care pot porni înainte și care pot fi numărate mai repede.

Vitalie Cojocari: Nu vor românii, să fim sinceri. Nu foarte mulți, că au posibilitatea să voteze în corespondență. Câți au votat în corespondență?

Bogdan Ivănel: Nu la toate tipurile de alegeri. Și nici nu a fost comunicat acest tip de vot către populație. Și doi la mână, votul electronic. Adică niște mașinări de vot în cabinele de vot, așa cum ai în America, așa cum ai în multe locuri, care nu înlocuiesc votul pe hârtie, dar îl dublează astfel încât numărarea să se întâmple mai repede și votul pe hârtie doar să fie o cheie care verifică numărarea respectivă.

Vitalie Cojocari: Explicați-ne! Chiar astăzi am discutat cu cei doi invitați, cu Dominic Fritz de la Timișoara și domnul Vasile Dâncu și susțineau că ar fi o soluție. Cum ar arăta? Acum eu vin, am o hârtie, merg și pun ștampila în dreptul candidatului. Ce s-ar schimba cu votul electronic în cabina de vot?

Bogdan Ivănel: Nu trebuie să înlocuim total, pentru că unii oameni poate nu vor fi confortabili cu acele mașini. Deci trebuie întotdeauna să oferim și o opțiune analog, ca să nu lăsăm parte din cetățenii în urmă. Dar avem modele în alte țări și nu trebuie să reinventăm noi roata. Am auzit mai devreme, vorbeam de tablete. Există state care au mașini de vot, care au fost dovedite funcționale.

Vitalie Cojocari: Mașini de vot, ce înseamnă? Explicați-ne din punct de vedere tehnic. 

Bogdan Ivănel: Un ecran pe care oricine poate să-l utilizeze, în care selectează omul cu cine votează, se scoate și o foaie de hârtie care se pune și în urna de vot, așa că ai două voturi care funcționează ca o cheie unul pentru altul. 

Unul, votul rămas în mașinărie și dovada votului care este pus în urnă și poate verifica votul respectiv. Este foarte simplu. Sau invers, un vot pe hârtie care este procesat de o mașinărie.

Vitalie Cojocari: Și varianta de vot prin telefon, cum am văzut, de exemplu, că se întâmplă în Estonia. Suntem departe de asta, dar cu asta de ce nu sunteți de acord?

Bogdan Ivănel: Suntem foarte departe, din păcate este un exemplu care nu a funcționat nicăieri în afara Estoniei și, cum spuneam și în emisiunea anterioară, trebuie să ne gândim întotdeauna când oferim o putere așa de mare unei instituții, aceea de a organiza total votul online, dacă avem sau nu încredere în instituția respectivă, pentru că îi dăm toată puterea din punctul ăsta de vedere. Și noi, în momentul de față, nu avem o instituție puternică digitală în România și nu avem un guvern și autorități care să înțeleagă modul de operare digital. Când vom ajunge acolo, când vom avea ceva similar cu U.S. Digital Service sau cu Gov.UK.

Vitalie Cojocari: Până și în Statele Unite au fost acuzații de fraudare și au fost acuzații grave și s-a mers la nivel de acuzații de președinte, dar noi cum am putea să facem ca să nu ajungem în situația asta și să avem încredere într-o instituție care se numește votul?

Bogdan Ivănel: Să o luăm cu pași mici. Cum spuneam, avem variante alternative, avem vot prin corespondență care poate fi extins, avem vot electronic care poate fi folosit în diferite metode. Votul online este încă foarte departe de nivelul de încredere pe care românii îl au în stat și în tehnologie.

Vitalie Cojocari: Deci, o mașină de vot în secția de vot sau mai multe, unde poți să votezi electronic acolo, pe loc. Se poate introduce asta?

Bogdan Ivănel: Da, și asta ne-ar ajuta ca oamenii să poată vota și atunci când nu sunt în localitate.

O mare problemă a alegerilor locale este că la noi au venit foarte mulți colegi din comunitatea din Iași să lucreze în București acum și n-au putut să voteze pentru alegeri din Iași, au votat doar pentru europarlamentare. Lucrul ăsta s-ar putea rezolva pentru că ai putea avea acces la buletinul tău de vot prin aceste mașinării electronice.


România are nevoie de o reformă a modului în care se face digitalizarea

 

Vitalie Cojocari: Știu că de-a lungul timpul ați discutat cu mai multe instituții, cu președinții, ați încercat să vorbiți și cu AEP. Nu știu dacă ați reușit să o faceți cu actuala conducere. Cum răspund instituțiile la această idee pe care o aveți? 

Bogdan Ivănel: Din nou, focusul nostru nu este doar digitalizarea alegerilor și infrastructura din jurul alegerilor, este în general digitalizarea României. Și ce spunem noi încontinuu de ani de zile este că degeaba construim niște insulițe, niște soluții care merg aici și aici, atâta timp cât nu avem o reformă în modul în care facem digitalizare în România.

Și pentru asta noi cerem trei lucruri mari. Unu, standarde de date și standarde de acceptanță pentru softul guvernamental puse în lege. Și asta ne-ar fi rezolvat și în mare parte din probleme pe care le-am avut noi în relație cu Autoritatea Electorală Permanentă.

Acele standarde trebuie să existe prin lege și să putem verifica dacă instituția l-a respectat sau nu. Așa există peste tot în lume. Doi la mână, o instituție puternică care să poate asuma digitalizarea în zona nemilitarizată a statului.

Vitalie Cojocari: O instituție care ar fi?

Bogdan Ivănel: Noi avem o autoritate pentru digitalizarea României. Din păcate aceea este o instituție fără mare capacitate.

Vitalie Cojocari: A Ministerului Digitalizării?

Bogdan Ivănel: Ministerul Digitalizării nu face digitalizarea. Ministerul Digitalizării are în subordine Autoritatea pentru Digitalizarea României. E nevoie de o instituție tehnică și, din nou, nu trebuie să inventăm noi roata. Noi am propus, am avut discuții cu prim-miniștri la rând în care le-am propus modelul US Digital Service, modelul Gov.UK de funcționare a acestei instituții.

 Și ea trebuie să funcționeze nu într-un minister de sine stătător, care nu are autoritate asupra celorlalte ministere, precum Interne, Muncă, Finanțe, etc., ci direct în subordinea primului ministru dacă ne dorim digitalizare. Pentru că este nevoie de o forță politică executivă care să împingă această schimbare, care de multe ori vine contrar instinctelor acelor instituții. Până nu avem o persoană la cel mai înalt nivel executiv, primul ministru sau președintele, care să-și asume acest proiect pentru România și să aibă o instituție puternică și depolitizată, cu oameni puternici din punct de vedere tehnic în subordine, lucrul acesta nu se va întâmpla.

Și celălalt lucru pe care îl cerem este să nu reinventăm roata, nici în România, nici în interiorul României. Să luăm lucrurile care au fost făcute deja și să nu le construim de 70 de ori, de 700 de ori. Să mergem pe principiul "share and reuse". Dacă e nevoie de o registratură, de exemplu, cel mai de bază software dintr-o instituție publică, care e la fel și într-o primărie, și într-un spital și peste tot.

Să nu-l construim de 700 de ori, plătim de 700 de ori pentru el, plătim mentenanță de 700 de ori și statul român poate să-l construiască o dată, să-l utilizeze în toate instituțiile care au nevoie de asta. Acum, prin PNRR, facem digitalizarea spitalelor. Sunt sute de milioane de euro care se îngroapă acolo pentru că fiecare spital, cu nevoi absolut identice, se digitalizează separat.

Vitalie Cojocari: Eu vă ascult, dar stăteam să mă gândesc că am auzit astăzi foarte multe explicații absolut paradoxale despre cum oamenii care se duceau cu acești saci la biroul electoral și procesele verbale pe care le aveau ei nu coincideau cu procesele verbale pe care le-au trimis deja, celebra cheie care nu se închidea, prin urmare nu puteau să depună sacii respectivi și stăteau la fiecare secție de vot ore întregi ca să rezolve aceste probleme. Se numără, nu se numără, se pune, nu se pune cifre în plus. Chestia asta cum poate fi rezolvată?

Bogdan Ivănel: Asta e o chestiune de organizare, din nou. Noi nu prea avem capacitate administrativă în oricare instituție publică. Autoritatea Electorală Permanentă ar putea să facă o treabă mult mai bună în organizarea acestor alegeri și crearea condițiilor de desfășurare.

Nu știu dacă ați fost vreodată într-o secție de vot toată perioada zilei, dar noi am construit și soluția Monitorizare Vot, prin care observatorii independenți transmit date și am avut curiozitatea să mă duc o dată de două ori să folosesc soluția și să stau în secția de vot de dimineața până noaptea.

Și nu pot să descriu o tensiune și o oboseală mai mare decât a oamenilor din secția de votare la numărarea voturilor. Gândiți-vă că sunt oameni care sunt treziți de la 4-5 dimineața care au stat într-o zi foarte tensionată și după aia sunt blocați împreună, de multe ori fără să poată fuma, stând să nu încurajăm viciile, dar înțeleg ce spuneți, stând pe geam cu nervi întinși la maxim și trebuind să numere acele voturi, de multe ori oameni de la partide diferite care oricum nu se plac între ei, și să trebuiască să ajungă să închidă cheia aceea. Este foarte greu.

E foarte multă oboseală la mijloc, condițiile sunt foarte precare în multe dintre secțiile astea și atunci mulți dintre ei spun la un moment dat haide să o lăsăm așa și să mergem la somn și putem să îi înțelegem și pe ei. Din punctul ăsta de vedere este o chestiune de organizare.

Vitalie Cojocari: Incredibil. Ați fost, ați văzut asemenea situații în secțiile de vot. Oameni care bine, nu mai contează, numai să ne iasă?

Bogdan Ivănel: Da, e oboseală și e uman. Dar ce poate să facă Autoritatea Electorală Permanentă este să organizeze alegerile mai bine, să creeze condiții pentru oamenii aceștia. Să-i țină cât mai odihniți posibil.

Vitalie Cojocari: Cum să-i țină odihniți dacă ei trebuie să stea de dimineață până seara? Cum?

Bogdan Ivănel: Creând niște intervale orare pentru asta, creând niște proceduri mai eficiente, neobligându-i pe toți să stea acolo. De exemplu, eu am fost și am făcut munca asta într-o secție de votare în care se numărau voturile venite prin corespondență. Așa. Și erau, cred, doar două secții care făceau asta, mii de voturi, care aveau o procedură și mai lungă, pentru că trebuia tăiat și plicul. Și aia a fost pur și simplu o lipsă de planificare. Se puteau crea mai multe secții. Și atunci lucrurile mergeau mai repede. Oamenii ăia n-ar fi fost la fel de obosiți.


Democrația nu este cel mai ușor proces, nu este cel mai simplu proces, dar oferă legitimitate

Vitalie Cojocari: Și pentru că aveți acest exercițiu și ați văzut din interior cum funcționează. Astăzi discutam cu Dominic Fritz, care acuza un haos și haos, într-adevăr, sunteți de acord că este. Dar acest haos a fost creat intenționat de cineva sau pur și simplu lipsa de organizare românească, cea cu care ne-am obișnuit de-a lungul timpului?

Bogdan Ivănel: Eu nu sunt politician, nu pot să spun asemenea lucruri. Din experiența mea, lucrând cu instituțiile publice din România la toate nivelurile, peste tot pe unde ne gândim că ar putea să fie reavoință sau corupție, merită să pariem pur și simplu pe lipsă de organizare. De cele mai multe ori, este pur și simplu lipsă de organizare, sau lipsă de știință sau lipsă de management.

Cum spuneam, în cele mai multe instituții publice găsești oameni de toate ei sprava la baza piramidei. Oameni care lucrează și ei zi și noapte și încearcă să facă o treabă bună. La vârful instituțiilor este de cele mai multe ori problema și s-a discutat și mai devreme despre politizarea acestor instituții și modul în care ele sunt administrate.

Vitalie Cojocari: Adică la vârf există oameni care nu înțeleg cum funcționează instituția respectivă?

Bogdan Ivănel: Nu, oameni care nu sunt buni manageri sau administratori. Sunt doar buni politicieni și au reușit să obțină acea funcție prin niște prietenii.

Vitalie Cojocari: Dacă s-ar număra voturile, ce ar înseamna asta pentru rezultatele finale?

Bogdan Ivănel: Adică?

Vitalie Cojocari: Așteptăm și mai mult? Eu vreau să-mi dau seama, o renumărare a voturilor ce ar însemna?

Bogdan Ivănel: Noi am ieșit chiar azi împreună cu colegii din societatea civilă, din coaliția Vot Corect să spunem că pentru protejarea democrației, Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să accepte cererile de renumărare a voturilor. Nu putem să trecem mai departe și să avem primari sau consilii locale asupra cărora să planeze acest semn de întrebare. Chiar dacă durează mai mult, democrația nu este cel mai ușor proces, nu este cel mai simplu proces, dar este nevoie ca acești oameni să aibă legitimitate și să avem încredere în sistem.

Vitalie Cojocari: Cum ar arăta procesul de renumărare a voturilor?

Bogdan Ivănel: Ne ducem înapoi la acei saci.

Vitalie Cojocari: Luăm sacii și îi numărăm pe fiecare...

Bogdan Ivănel: Nu e prima oară când s-ar întâmpla chestiunea asta, s-a mai întâmplat în trecut. Poate în anumite secții de votare, poate în anumite locuri, chiar după alegerile prezidențiale. Țin minte celebrul Băsescu vs. Geoană. A mai trecut România prin procesul ăsta și cred că e unul sănătos.

Vitalie Cojocari: Și dacă se numără, după aceea se reface procesul verbal și se reintroduce în baza de date electronică și ulterior aflăm și noi rezultatele?

Bogdan Ivănel: Da.

Vitalie Cojocari: Asta ar însemna încă câteva săptămâni sau?

Bogdan Ivănel: Încă câteva zile, încă o perioadă în care așteptăm rezultatele din anumite secții sau din anumite orașe. Adică să nu uităm că totuși suntem la alegeri locale, lăsând la o parte europarlamentarele. Alegerile locale nu înseamnă că dacă repetăm numărarea în anumite secții sau în anumite localități, stă pe loc restul României.

Vitalie Cojocari: Ne așteptăm la aceeași situație, la alegerile prezidențiale și parlamentare? Va fi mai simplu sau mai complicat?

Bogdan Ivănel: De aceea noi cerem Autorității Electorale Permanente să lucreze cu noi, să lucrăm împreună pentru a transparentiza aceste alegeri și să nu fie niciun semn de întrebare.  Aceste date să ajungă transparent în timp real către cetățenii. Noi suntem gata să facem lucrul ăsta și să construim împreună cu ei.

În general, alegerile prezidențiale sunt cele mai simple alegeri din punct de vedere al numărării și din punct de vedere al datelor, mai ales turul doi, pentru că sunt două opțiuni pe buletinul de vot și există o circumscripție națională. Nu este o scuză pentru modul în care s-au organizat alegerile, dar alegerile locale sunt cele mai complexe alegeri.

Vitalie Cojocari: Punem punct emisiunii și îi mulțumesc lui Bogdan Ivănel pentru prezență și pentru explicațiile despre cum funcționează sistemul electoral din România.

Acest site folosește cookie-uri

Pentru a-ți oferi o experiență bună de navigare, utilizăm fișiere de tip cookie. Dacă nu ești de acord cu utilizarea cookie-urilor, poți să îți retragi consimțământul pentru utilizarea cookie-urilor prin modificarea setărilor din browser-ul tău.

Mai multe informații