Sănătate Mintală pentru Toți - Citiți Raportul Code for Romania

Code for Romania a lansat luni, 22 mai, Raportul de cercetare „Sănătate Mintală pentru Toți" din cadrul programului Civic Labs, printr-un eveniment transmis live pe canalele asociației. Au fost prezentate în premieră 17 soluții digitale care vor oferi sprijin atât persoanelor care suferă de probleme de sănătate mintală, cât și familiilor lor, angajatorilor, dar și celor ce oferă servicii de specialitate. 

Raportul se concentrează pe importanța accesului la servicii de sănătate mintală de calitate și pe nevoia de a reduce stigmatizarea și discriminarea persoanelor care suferă de tulburări mintale. De asemenea, raportul oferă o analiză a situației actuale din România în ceea ce privește serviciile de sănătate mintală și identifică o serie de provocări și oportunități pentru îmbunătățirea acestora.

Raportul „Sănătate Mintală pentru Toți" este parte din programul Civic Labs, prin care Code for Romania identifică principalele probleme din societatea românească în câteva domenii fundamentale: Educație, Sănătate, Mediu, Grupuri Vulnerabile și Participare Civică. Toate rezultatele prezentate în raport, dar și propunerile de soluții digitale au reieșit atât din cercetare documentară, analiza legislației actuale în domeniul sănătății, cât și din discuții avute cu experți în domeniu. Aflat în al patrulea an de desfășurare, programul Civic Labs îi are ca parteneri strategici pe ING Bank România și LIDL România. Tema „Sănătate mintală pentru toți” este sprijinită de Synevo.

Context

Sănătatea mintală este importantă pentru bunăstarea oricărei persoane, astfel încât este inclusă în obiectivele strategice de sănătate ale marilor organizații internaționale. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), bolile de sănătate mintală (cunoscute și ca tulburări de sănătate mintală) afectează starea de sănătate generală a populației, pot face persoanele mai vulnerabile în fața unor posibile abuzuri asupra drepturilor lor fundamentale, duc la pierderi economice semnificative la nivel de societate și chiar la moarte prematură (OMS, 2019).

Înainte de pandemie (în anul 2019) se estima că aproximativ 970 de milioane de oameni trăiau cu o tulburare de sănătate mintală în lume, adică aproximativ 13% din populația globală. Cercetările mai recente sugerează că procentele au crescut semnificativ în pandemie. Spre exemplu, s-au înregistrat  creșteri de aproape o treime (26%-28%) doar pentru anxietate și depresie (OMS, 2022). Pe lângă aceste creșteri, și persoanele deja diagnosticate au fost afectate negativ de perioada pandemică. În general, acestea au experimentat o amplificare a anxietății, a izolării sociale sau o reducere în accesarea serviciilor de sănătate mintală, din cauza restricțiilor. În consecință, sistemele de sănătate mintală necesită investiții urgente pentru a veni în întâmpinarea acestor nevoi tot mai acute. 

În România, din anul 2015 până în anul 2020, peste 220.000 de persoane au primit anual un diagnostic de tulburare mintală (MS, 2022), ajungând la aproape 1,4 milioane de persoane diagnosticate în acești șase ani (2015-2020). În ultimele șase luni ale anului 2021, peste 50.000 de cazuri care aveau un diagnostic de boală mintală au fost tratate în sistemul medical (fără a include tratamente pentru dependențe) (DRG, 2021). Însă o mare parte dintre cei care trăiesc cu tulburări de sănătate mintală sau forme de distres (stres care depășește intensități critice, ce s-ar putea transforma în probleme grave de sănătate mintală), nu apar în statistici pentru că nu au acces la servicii de sănătate.

În consecință,  putem estima că cifrele reale ale persoanelor care ar avea nevoie de sprijin în domeniul sănătății mintale în România sunt mult mai mari. Cu toate acestea, programele existente nu sunt eficient implementate, iar serviciile oferite sunt insuficiente și încă puternic medicalizate. Prin puternic medicalizate ne referim la faptul că se concentrează mai mult pe tratament, în defavoarea prevenției.

Cum am lucrat?

Acest raport a urmărit atât identificarea și documentarea principalilor actori implicați în sănătatea mintală în România, cât și a principalelor probleme din domeniu, așa cum au fost identificate în cercetarea noastră. Problemele sunt structurate în 10 capitole și urmăresc aspecte diferite ale subiectului.

Ele pornesc de la lipsa de prioritizare a domeniului la nivel național, lipsa de date și statistici, numărul insuficient de specialiști în servicii cheie, accesul inechitabil la servicii în rândul populației, problemele în comunicarea cu pacienții, lipsa investiției în prevenție și screening (teste de prevenție pentru a depista timpuriu o boală sau factori de risc), cât și calitatea vieții persoanelor care trăiesc cu o tulburare mintală.

Am cercetat și problemele cu care se confruntă câteva grupuri invizibile, ale căror nevoi sunt deseori omise (persoane cu tulburări neurodegenerative, persoane instituționalizate, copii din medii dezavantajate, persoane fără adăpost și altele).

În plus, am atins și lipsa de abordare strategică a suicidului și nu în ultimul rând, problema stigmatizării (etichetarea, disprețul, respingerea și discriminarea pe motiv de boală mintală) și a educației generale în domeniul sănătății mintale. Toate acestea, au conturat un profil de 55 de probleme pe care le aducem pe agenda publică, cu scopul de a informa posibile soluții de intervenție.

Cea de-a doua parte a raportului abordează câteva posibile direcții și soluții digitale care pot veni în întâmpinarea unor probleme sesizate. Acestea au fost propuse pornind de la rezultatele cercetării de față și explorate împreună cu reprezentanți ai societății civile, instituțiilor publice, furnizorilor de servicii de sănătate mintală, specialiști în sănătate mintală, dar și designeri și experți în domeniul tehnologic, prin intermediul unor sesiuni de generare de idei, menite să identifice soluții concrete.

Cercetarea care a stat la baza documentului a pornit de la rapoartele, statisticile și cercetările existente în domeniu și publicate până la momentul scrierii acestuia. Acestea au fost completate de un număr de 20 de interviuri cu experți din domeniu, pentru a înțelege cum sunt văzute problemele și/sau resimțite de cercetători, specialiști în sănătate mintală, specialiști din instituții publice, furnizori de servicii, cât și organizații non-guvernamentale.

Contextualizare

Nu am inclus în mod intenționat în raport subiectul dependențelor (care este un subiect important de sănătate mintală), deoarece va fi urmărit într-un raport dedicat Civic Labs ce va fi lansat în acest an: Sprijin, nu pedeapsă pentru dependenți. Aspecte legate de dizabilitate și sănătatea mintală au fost incluse în raportul Șanse pentru persoanele cu dizabilități, lansat tot în acest an. Raportul Abilități pentru Viața Reală (2021) are un capitol dedicat sănătății mintale, iar raportul Școli Sigure și Bine Administrate (2023) abordează subiecte legate de sănătatea emoțională a școlarilor. Iar alte rapoarte lansate în anii anteriori acoperă aspecte de sănătate mintală pentru grupuri specifice cum ar fi raportul pe Sănătatea Mamei și a Copilului și raportul Fără Violență Acasă (ambele lansate în 2020), sau raportul Incluziune pentru persoanele LGBTQ+ (lansat în 2022). Aceste subiecte nu au mai fost reluate în prezentul raport.