Pe Blogul nostru poți citi rapoartele noastre de cercetare și prototipare din programul Civic Labs pentru anul 2020-2021, în domeniile Educație, Sănătate, Grupuri Vulnerabile, Mediu, Participare Civică.

Scurt interviu cu reprezentantii societatii civile în CES - episodul 1

Se împlinește un an de când noua componență a reprezentanților societății civile din Consiliul Economic și Social și-a început mandatul. Pentru prima dată, aceștia au putut candida și au putut fi votați transparent prin intermediul platformei VotONG, dezvoltată de Code for Romania. I-am întrebat pe cei care reprezintă interesele ONG-urilor în CES despre ce a însemnat primul an de mandat.

Blog2022 P1 Onetitle 1200x627

În acest episod 1, ne răspund:

  • Gelu Duminică - Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară “Împreună”,
  • Sevastița Grigorescu - Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești UCECOM,
  • Daniela Tontsch - Consiliul Național al Dizabilității din România,
  • Horia-Șerban Onița - Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România ANOSR.

Cum vă simțiți la un an de la preluarea mandatului în cadrul Consiliului Economic și Social? 


Gelu Duminică: Și dezamăgit, și bucuros. Bucuros pentru că am șansa de a face auzită vocea organizațiilor neguvernamentale în acest for și că pot ajuta la informarea corectă a acestora. Dezamăgit, pentru că văd cât de puțin înteleasă este nevoia de dialog social real de către zona politică românească (și nu numai).


Sevastița Grigorescu: Pentru mine, sentimentul de a fi membru al Plenului C.E.S., cel mai înalt for al dialogului tripartit din țara noastră, este unul deosebit. Mai precis simt o anumită bucurie, întrucât, practic, prin prezența mea a fost recunoscut rolul pozitiv al sectorului cooperatist în societate, însă această percepție este categoric dublată de o stare profundă de responsabilitate. 

Personal, am onoarea de a fi deja la al doilea mandat și nu pot să nu remarc faptul că activitatea C.E.S. a avut o serie de evoluții bune, chiar îmbunătățite pe parcurs, fapt pus în evidență și de Raportul de activitate 2017-2020 pe care am avut plăcerea să-l lecturez zilele trecute, în formă de proiect. Printre aceste aspecte pozitive, unul inedit, dar demn de remarcat, apreciat atât în rândul societății civile, cât și al publicului în general, este faptul că, față de primul mandat, s-a modificat modalitatea de desemnare a reprezentanților societății civile. 

Conform procedurilor în vigoare, valabile și în mandatul anterior al C.E.S., în acord cu legea sa de funcționare, cei 15 membri reprezentând societatea civilă, sunt numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministerului de resort, acoperind în general sfera organizațiilor neguvernamentale cu activități în domeniile de competență ale Consiliului Economic și Social. Instituirea unui criteriu obiectiv de selecție a candidaților este cu adevărat remarcabil, oferind un plus de reprezentativitate Plenului C.E.S. În prezent, nominalizările propriu-zise sunt în strictă concordanță cu numărul de voturi pe care fiecare reprezentant al ONG-urilor care îi susțin candidatura le-a obținut din partea structurilor societății civile. lar platforma VotONG va rămâne și în continuare un instrument perfectibil, deschis deopotrivă și pentru alte demersuri legate de alte instituții publice în afară de C.E.S.


Daniela Tontsch: În primul rând, mulțumesc Code for Romania, Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, Academiei de Advocacy, Centrului de Resurse pentru Participare Publică, Federației Fundațiilor Comunitare și Centrului de Resurse pentru Comunitățile de Romi pentru crearea întregului cadru în vederea derulării alegerilor pentru desemnarea reprezentanților societății civile în Consiliul Economic și Social (CES), prin platforma VotONG. De asemenea, mulțumesc grupului pentru solicitarea adresată Secretariatului General al Guvernului de a se alătura sectorului în acest demers. Nu în ultimul rând, mulțumesc celor 296 de organizații care m-au votat! 

La un an de la preluarea mandatului în cadrul CES administrez responsabil rolul pe care mi l-am asumat prin candidatură, în urma nominalizării de către Consiliul Național al Dizabilității din România. Trebuie să recunosc că sunt într-o permanentă stare de alertă, pentru că am constatat că se elaborează proiecte de acte normative, care deși trec prin proces de consultare publică, atunci când ajung la CES pentru avizare, beneficiază de propuneri de modificare. Uneori sunt atât de multe propuneri de modificare, încât se analizează dacă e potrivit ca proiectele respective să fie avizate Nefavorabil. 


Horia-Șerban Onița: Cred că cel mai mult mi s-a dovedit calitatea precară a modului în care se legiferează în România. Nu mă refer, în acest caz, la conținutul proiectelor (în sens larg) - unele au sau ar fi avut efect pozitiv, negativ sau benign. Mă refer în principal la cum anume se fundamentează deciziile ce se transformă în inițiative - argumentări precare, impact necalculat, lipsă de corelări, cauzalități nedeterminate, lipsă de consultări. Este important să avem ocazia de a corija aceste abateri, chiar dacă cu un impact limitat. 

Pe lângă rolul de a oferi o perspectivă din partea destinatarilor legislației, cred că rolul nostru este și de a convinge legiuitorul (fie el delegat) că trebuie să fie mai transparent, mai capabil să argumenteze de ce preia sau nu amendamentele noastre sau cele rezultate din dezbaterea publică, mai conștient de nevoia unei schimbări a mecanismului de guvernare (deschisă), până la urmă. Din păcate, aceste schimbări nu se produc în ritmul pe care îl dorim. 

De ce considerați important ca societatea civilă să fie reprezentată în organismele publice, precum Consiliul Economic și Social? 


Gelu Duminică: Ernest Gellner spunea că “rolul societății civile este să contrabalanseze statul, fără a dori să îi ia locul”, și CES, din punctul meu de vedere fix asta face. Prin discuțiile pe care le avem acolo, și prin avizele pe care le oferim, contribuim la o decizie cât mai bună a reprezentaților aleși și numiți în intituțiile statului. Ar trebui, pentru că de mult prea multe ori, dialogul este mimat și avizele ignorate. Totuși, eu sper ca CES să devină cu adevărat ceea ce a fost mentit să fie și pentru asta ONG-urile prezente, sau cel puțin parte dintre ele, depun toate eforturile necesare.


Sevastița Grigorescu: Conceptul de „societate civilă” descrie, generic, o varietate de forme asociative de tip apolitic, independente de autoritățile de stat, dar și de principalii actori ai vieții economice, cu referire specială la sindicate și patronate. Acesta este un prim indiciu care ne poate lămuri că există, într-adevăr, o voce distinctă ce poate oricând să susțină o argumentație alternativă mai mult decât necesară într-un context profund marcat de ingerințele politicului. Acest fapt mi se pare deosebit de important. 

Apoi, trebuie avut în vedere că organizațiile tradiționale ale societății civile, așa-numitele ONG sunt constituite, de regulă, prin asociere liberă și deschisă sau pe principiul voluntariatului, ca o reacție firească a oamenilor, interesați de rezolvarea unor probleme generale sau specifice. Însă în acest caz respectivele probleme nu mai sunt privite din punctul de vedere al decidenților de orice fel, ci al celor vizați de procesul decizional, indiferent despre ce acte cu caracter normativ e vorba: proiecte de lege, ordonanțe de urgență, hotărâri de guvern. 

Noi, în cooperația meșteșugărească, ne-am lovit de multe ori de această problemă și am înțeles că persoana sau echipa care elaborează un proiect de reglemetare, oricât de experimentate ori bine intenționate ar fi, nu pot cuprinde toate aspectele legate de eventuala aplicare a acelei reglementări. lar părțile interesate cărora li se aplică respectiva reglementare nu sunt aproape niciodată în exclusivitate patronatele și sindicatele. Într-o economie de piață funcțională există numeroase alte entități și forme de desfășurare a activității, care nu sunt și nu pot fi reprezentate numai de patronate sau de sindicate. lar un exemplu concret în acest sens îl reprezintă sectorul cooperatist, cu membri cooperatori asociați la muncă și capital. 

Alături de cooperație, în Legea de organizare și funcționare a C.E.S. sunt enumerate multe alte structuri recunoscute ca aparținînd societății civile, printre acestea organizațiile profesiilor liberale, ale agricultorilor, cele pentru protecția consumatorilor și altele, care, la rândul lor, contribuie la buna funcționare a economiei. Precum și alte structuri a căror importanță nu poate fi pusă la îndoială, între care: comunitățile științifice și academice, organizațiile de pensionari, comunitățile locale, asociațiile care reprezintă familia sau persoanele cu dizabilități. Toate acestea au o contribuție certă, fără îndoială valoroasă, la bunul mers al societății în general și este de dorit că reprezentanții lor să fie consultați în mod instituționalizat, inclusiv prin reprezentanții lor, în cel mai înalt forum tripartit de dialog economic și social.


Daniela Tontsch: Societatea civilă are interese comune și își dedică timpul, cunoștințele și experiența pentru a sprijini statul, promovează drepturi, dezvoltă dialogul și solidaritatea socială, totul fără a urmări un câștig material. Contribuția mea adusă în CES, în calitate de membru al Plenului, are în spate consultări permanente cu organizații care activează în domeniul protejării și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități.


Horia-Șerban Onița: Nu cred că este doar important să avem societatea civilă în structuri publice, ci crucial. Pentru mulți decidenți interacțiunea cu societatea civilă organizată în ONG-uri (pe care în alte contexte o poate ocoli) este o trezire la realitate, punerea lor față în față cu cei care cunosc atât „sistemul” și efectele (reale) din spatele cuvintelor sau normelor, cât și nevoile celor pe care îi reprezintă. Pe lângă interesele legitime pe care le apără sindicatele și patronatele, organizațiile non-guvernaentale adaugă un plus de diversitate, perspective pe alocuri diferite și o democratizare prin deschidere în angrenarea părților interesate.

Care este cea mai mare victorie, dar și cea mai mare dezamăgire pe care ați avut-o în acest an în cadrul activității în Consiliul Economic și Social? 


Gelu Duminică: Nu aș numi victorii, însă este evident că membrii părții ong-istice sunt respectați și expertiza lor recunoscută. Dezamăgirea ține de cei care clamează principii pe care ei înșiși le calcă în picioare. Și da, sunt din rândul nostru….


Sevastița Grigorescu: Nu știu nici măcar dacă este corect să folosim termeni precum „victorie” sau „înfrângere”, care ne conduc mai degrabă la ideea unei lupte sau a unui război. Fiind vorba de un dialog instituțional, am avut însa, cu siguranță, un sentiment profund de satisfacție în momentul în care a fost decisă selectarea membrilor Plenului C.E.S. din partea societății civile prin vot democratic al ONG-urilor, prin intermediul „VotONG”. 

Aș mai adăuga că, în contextul general al funcționării oricărei instituții prin prisma măsurilor igienico-sanitare impuse de pandemia de coronavirus, este un fapt demn de remarcat modul profesionist în care procedurile de funcționare ale C.E.S. au fost readaptate pe toate palierele la noile condiții de desfășurare a activității permise de starea de fapt si de deciziile autorităților. 

Pe de alta parte, referitor la aspectele mai puțin plăcute sau „dezamăgiri”, ar fi fost de dorit ca în cadrul activităților C.E.S. să se fi regăsit deja până acum, într-o măsură mai consistentă, inițierea unor analize și studii privind realitățile economice și sociale și chiar semnalarea din proprie inițiativă, Guvernului sau Parlamentului, a apariției unor fenomene economice și sociale care impun elaborarea unor noi acte normative. De altfel, aceste atribuții figurează în Legea nr. 248/2013, alături de cele de avizare. Observ, totuși, că lucrurile par să se miște în aceste zile în direcția respectivă. 

Totuși, pentru a încheia în mod pozitiv, cred că nu pot fi trecute ușor cu vederea realizările deosebite care au condus la consolidarea prestigiului C.E.S., confirmate prin creșterea substanțială a numărului de proiecte avizate, prin raportare la numărul de reglementări publicate în Monitorul Oficial.


Daniela Tontsch: Nu cred că pot vorbi de o victorie. Este importantă fiecare contribuție adusă, prin avizarea actelor normative elaborate de Parlament și de Guvern cu observații, propuneri de completare sau modificare. Sunt foarte atentă la actele normative din domeniile protecției sociale, muncii, incluziunii sociale, educației, sănătate etc., unde am și făcut diferite observații și propuneri. Urmăresc tot parcursul legislativ al actelor normative. 

La fel de importante sunt argumentele care alcătuiesc propunerile de aviz Nefavorabil, și aici aș vrea să menționez Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil și a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă care a fost avizată NEFAVORABIL, la propunerea mea, marți 26 octombrie, de către Plenul CES. Fundamentarea propunerii de act normativ are la bază Decizia Curții Constituționale a României nr. 601/16.07.2020 privind neconstituționalitatea punerii sub interdicție judecătorească reglementată de art.164 alin (1) din Codul civil. Decizia Curții este sincronizată cu prevederile art.12 din Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CDPD). Sensul art.12 din CDPD a fost clarificat de Comitetul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități în Comentariul general nr.1, unde s-a făcut distincția între noțiunea de „capacitate juridică”, ce conferă individului calitatea de subiect de drept și care nu poate fi îngrădită sub nicio formă, și cea de „capacitate mintală” care reprezintă aptitudinile cognitive și abilitățile de luare a deciziilor individuale și poate varia de la o persoană la alta în funcție de mediu, educație, dizabilitate sau alți factori. Mai mult, art.12 interzice regimurile juridice de „substituție”, prin care abilitatea de a lua decizii în numele unei persoane cu dizabilități este transferată asupra unui terț-tutore, impunând înlocuirea lor cu regimuri de suport, în care persoanele cu dizabilități sunt ajutate să ia decizii independent. 

În acest context, proiectul de lege transmis către CES reglementează, în mod paradoxal, protecția persoanelor cu dizabilități printr-o măsura similară de interdicție judecătorească (chiar dacă temporară, ori implementabilă în situații considerate excepționale). Prin urmare, scopul proiectului ar fi trebuit să fie înlocuirea acestei măsuri, în urma declarării sale ca neconstituțională de către CCR, și nu cel de reglementare a ei. Proiectul de lege poate fi consultat aici. A fost un an plin.


Horia-Șerban Onița: Colectiv, cred că actuala echipă a părții sectorului ONG a reușit să împingă agenda transformării CES - de la creșterea dialogului și transparenței (pe social media, față de alte ONG-uri) la asumarea atribuției de a contribui în discursul public prin analize (ce urmează să fie elaborate) și puncte de vedere (precum în cazul Roșiei Montane). 

Din perspectivă personală, mă bucur că am reușit să integrăm majoritatea propunerilor noastre în amendamente susținute de Plen în domeniul educației, iar acestea au devenit mai urmărite și de legiuitori. Nu aș putea spune că e neapărat o dezamăgire, pentur că nu prea poți fi dezamăgit când nu ai așteptarea, dar este trist că gradul de integrare a propunerilor CES este scăzut, iar avizul CES e văzut eminamente ca o formalitate, este nesolicitat sau solicitat după ce un act a fost adoptat. 

Mi-aș dori, în schimb, să apărăm mai mult competența CES, să urmărim și să criticăm atunci când CES-ul e consultat „că trebuie”.