Seismic Watchdog logo gif animat

Pe 22 noiembrie 2014, un cutremur de 5,7 grade a zguduit serios România. Cutremurul, cu epicentrul în zona Vrancea, a fost cel mai puternic din ultimii 15 ani. Conform informațiilor disponibile, infrastructura rutieră și cea de utilități au fost serios afectate în zona Vrancea, iar unele clădiri au avut de suferit. A fost un seism de suprafață, deci daunele au fost concentrate pe o zonă destul de mică. Am avut noroc, dacă comparăm cu seismul din ‘77.

Studiul efectelor acestui tip de calamități poate îmbunătăți substanțial răspunsul autorităților și al entităților care au ca obiectiv ajutorarea celor afectați. Dacă cineva dorește însă să studieze în profunzime efectele cutremurului, ce daune au existat, ce ajutoare au primit persoanele afectate, cum au evoluat operațiunile de reconstrucție, există extrem de puține informații în acest sens. Mai mult, ele sunt fie greu accesibile către publicul larg, fie disparate, din mai multe surse și uneori contradictorii.

În acest moment, în cazul unui cutremur major de profunzime, planurile de intervenție se concentrează pe București, unde se estimează că ar fi și cele mai mari pierderi de vieți omenești. În cazul în care spitalele vor fi supraaglomerate, planul este ca pacienții stabilizați să fie transferați către spitalele limitrofe. Dar dacă analizăm situația mai în profunzime, nu există informații legate de procedura de alocare de resurse și stocuri suplimentare de medicamente și echipamente medicale către acest spitale care vor deveni și ele supraîncărcate sau depășite de situație în timp foarte scurt. Situația este și mai neclară la nivel național, în zonele care vor fi poate la fel de afectate de cutremur, dar nu au o densitate atât de mare de locuitori.

De asemenea, în urma unui cutremur major, multe persoane și entități (cum ar fi românii din diaspora), se vor grăbi să ofere ajutor material celor afectați. În momentul de față, nu există o informare clară cu privire la ce entități vor mijloci aceste eforturi de ajutorare, care va fi traseul ajutoarelor sau mijloacele de urmărire a distribuției ajutoarelor. Astfel, vor exista atât situații în care distribuția ajutoarelor va fi inegală, cât și situații în care organizații-fantomă vor încerca să profite de presiunea emoțională resimțită de cei care vor să ofere ajutor și vor deturna ajutoarele.

Primul pas în rezolvarea acestor probleme este un sistem de centralizare și analiză a datelor post-cutremur. Soluția propusă în cadrul Civic Labs este Seismic Watchdog, o platformă de vizualizare de date care va urmări implementarea planurilor de intervenție și a celor de reconstrucție și de revenire la starea de normalitate după un cutremur puternic. Administratorul platformei va monitoriza, colecta și analiza răspunsul în caz de seism pe termen mediu și lung. Toate procedurile de colectare și analiză vor fi elaborate împreună cu experți în domeniu.

Platforma web va permite colectarea de informații și procesarea datelor cu privire la subiecte precum distribuția ajutoarelor financiare și materiale în teren, eforturile de salvare, reconstrucția clădirilor de patrimoniu și a celor rezidențiale etc. Ușurința cu care aceste date vor putea fi introduse și analizate va stimula semnificativ un fenomen care în România este de-abia la început: data driven activism. Practic orice persoană care va dori să își asume un rol de analist în acest domeniu va avea la dispoziție un instrument puternic care va centraliza, organiza și filtra informațiile relevante pentru analiza sau studiul inițiat. Seismic Watchdog va facilita și încuraja cetățenii să se implice și va contribui la creșterea impactului unor astfel de analize. Se vor putea găsi mult mai ușor tipologii, modele și se vor putea propune soluții ancorate în date concrete.

Status: Neadoptat

Reprezinți un ONG și vrei să adopți acestă soluție?

Reprezinți o companie și vrei să finanțezi acest proiect?

Citește Raportul > Mediu / An 1 de studiu, 2019-2020 / Vol 2: Pregătire și Răspuns în caz de Seism

Vezi restul soluțiiilor propuse