Infrastructura României în ceea ce privește persoanele cu dizabilități este una deficitară, așa că îmbunătățirea calității vieții acestei categorii sociale defavorizate este un proces complicat și lent. Spectrul dizabilităților este unul larg, iar lipsurile și atitudinile cu care aceștia se confruntă îi împiedică să trăiască într-un mediu sigur, tolerant și prietenos.
Trebuie să construim o țară, comunități și orașe accesibile tuturor, motiv pentru care ne îndreptăm atenția către persoanele care suferă de dizabilități variate și relația dintre acestea și modul în care le sunt, sau nu, facilitate anumite procese.
Ne-am făcut un obicei ca, prin programul Civic Labs, să dedicăm timp și resurse ascultării, învățării și înțelegerii, astfel încât demersul nostru de cercetare să identifice exact problemele care contează, iar mai apoi să putem propune soluții digitale care să ofere o schimbare reală. În pregătirea temei „Șanse egale pentru persoanele cu dizabilități” am găsit nu doar multe probleme (în ce domeniu sunt puține?), dar și urgente, greu de prioritizat, atunci când de rezolvarea lor depinde îmbunătățirea calității vieții unui număr mare de oameni. Infrastructura este o provocare previzbilă și frustrantă, iar procesul de îmbunătățire a ei este lent și complicat.
Dacă e sa concentram concluzia acestui raport intr-o propoziție, am spune că dizabilitatea este o nepotrivire intre mediu si abilitățile unui om. Această idee trebuie internalizată de toată lumea și e important să ne ghideze pentru ca tot ce construim, propunem, comunicăm să ia în calcul abilitățile umane în toată diversitatea lor. A avea o țară, comunități și orașe care să fie accesibile tuturor locuitorilor ține de o normalitate spre care trebuie să mergem hotărât, eficient și fără ezitări.
Tehnologia poate să ajute dacă e folosită pentru binele social și este construită cu responsabilitate. Code for Romania propune, în acest raport, zeci de soluții digitale, rezultate din discuțiile cu stakeholderi, persoane sau instituții, din domeniu. Fiecare dintre ele poate schimba în bine viața cuiva și fiecare este gândită să ne apropie, nu să ne diferențieze. Pentru că, lucrând cu ea zi de zi, ne dăm seama că tehnologia este un instrument versatil care ia forma intenției și priceperii celor care o construiesc. Împreună, putem dărui lumii tehnologie mai bună, accesibilă tuturor și cu impact social pozitiv. Dacă mai aveați nevoie de argumente în plus, sper că le veți găsi în acest raport.
Introducere
În România există un procent considerabil de persoane cu dizabilități, cu afectiuni diverse, care le afectează viața în diferite feluri: de la mobilitate, la văz, auz, cogniție, capacitatea de a se îngriji sau de a lucra. Aceste afecțiuni pot fi congenitale, adică prezente de la naștere, sau dobândite ca urmare a unor boli degenerative, a unor boli cronice sau accidente, dar și ca urmare a procesului de îmbătrânire. Dizabilitatea poate fi temporară (pentru o perioadă de timp, într-un anumit context) sau permanentă.
Conform statisticilor publicate de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, în România erau 859.176 de persoane cu un certificat de handicap la sfârșitul anului 2022, adică 3,9 % din populația țării. Totuși, deoarece nu toate persoanele adulte care ar putea solicita încadrarea în grad de handicap fac acest lucru, un studiu al Băncii Mondiale (2021) estimează procentul total de persoane cu dizabilități la 4,7%. Totodată, conform unei accepțiuni mai largi a dizabilității care ține cont și de dizabilitățile ascunse: dureri, insomnie, stres, dar și de tulburări de învățare (dislexie, disgrafie), și în general de toate modurile în care capacitatea de funcționare ne este afectată, procentul de persoane cu dizabilități este undeva la 15%.
Percepția clasică asupra dizabilității este că dizabilitatea este o eroare fiziologică, o problemă medicală și o lipsă cu care se confruntă cei afectați. Această percepție trenează și în ziua de astăzi ca un mod comun de a gândi la nivelul societății din România. În acest context, situația persoanelor cu dizabilități este considerată iremediabil una nefericită, ele fiind văzute ca niște victime care trebuie ajutate și tratate diferit. În ultimele decenii, ca urmare a unui lung și susținut efort de advocacy la nivel internațional, felul în care este înțeleasă dizabilitatea a trecut printr-o schimbare profundă. Astfel, Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CDPD) marchează trecerea de la....
Citește mai mult
Concepte cheie
Dizabilitate = se referă la limitările pe care persoanele cu abilități fizice, psihice, senzoriale și intelectuale, diferite de cele tipice, le întâmpină în interacțiunea cu mediul construit, cu felul cum este transmisă informația și în atitudinile societății, limitări care le împiedică să participe în condiții egale cu semenii lor la toate sferele vieții.
Handicap = termen depășit (care a fost înlocuit cu…
Actori principali în domeniu
Există mai multe categorii de actori care joacă roluri relevante în asigurarea sprijinului necesar persoanelor cu dizabilități. Pornind de la instituțiile publice cu au rolul de a reglementa sectorul și de a planifica programe naționale, la organizațiile internaționale cu rol de supraveghere sau ONG-urile, dar și noi ca cetățeni avem o responsabilitate comună față de acest grup.
🟨 Probleme identificate
Prin acest raport am încercat să înțelegem principalele probleme cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din România. Fără să ne propunem să fim exhaustivi, abordarea este mai degrabă una transversală. Am încercat să vedem care sunt problemele cu care se confruntă majoritatea, indiferent de specificul dizabilitatii. În același timp, am evidențiat selectiv și unele din provocările specifice cu care se confruntă câteva dintre grupuri.
Probleme de conștientizare
Deși foarte numeroase, lipsa unui mediu accesibil face ca persoanele cu dizabilități să nu poată participa la viața publică și să nu fie vizibile în societate. Mai mult, înțelegerea magnitudinii fenomenului este îngreunată de lipsa datelor despre numărul real al acestor persoane și despre situația lor. Un alt aspect care le tine într-un con de umbră este modul de înțelegere marcat de prejudecăți al dizabilității la nivelul societății.
Probleme legate de accesibilitate
Accesibilitatea reprezintă baza participării depline a persoanelor cu dizabilități la toate sferele vieții. În România nicio o componentă a mediul fizic nu este accesibilă: clădiri publice, infrastructură stradala, transport. Nici la accesibilizarea informațională nu stăm mai bine. Ne-am referit la lipsa de accesibilitate a site-urilor instituțiilor publice, la modul cum este prezentată informația și în mediul fizic nu doar digital, la lipsa interpreților mimico-gestuali. Și nu în ultimul rând, în acest context al problemelor de accesibilitate, am vorbim despre vulnerabilitatea crescută la dezastre a persoanelor cu dizabilități.
Încălcarea drepturilor fundamentale
Pe lângă că nu pot participa la viața publică, persoanelor cu dizabilități li se încalcă flagrant drepturi fundamentale. În locul unor servicii de sprijin în luarea deciziei, multor persoane cu dizabilitati intelectuale, dar nu numai, le-a fost luată cu totul capacitatea juridica, puterea legală de decizie (de a se căsători, a face contracte, etc.). Totodată, deși drepturile omului prevăd o viața liberă în comunitate și pentru persoanele cu dizabilitati, peste 16.000 pentru închise în centre rezidențiale unde libertatea de acțiune le este puternic restrânsă și unde sunt supuse adesea la diferite forme de abuzuri. În contextul acestor nedreptăți, parghia de corecție, sistemul de justiție, este el însuși mult mai puțin accesibil persoanelor cu dizabilități.
Servicii sociale și protecția socială
Persoanele cu dizabilități au dreptul la o serie de beneficii și servicii pe tot parcursul vieții, a căror ușa se deschide prin dobândirea certificatului de handicap. Cu toate acestea, multe persoane nu știu de existența acestor drepturi, iar pentru foarte multe procesul birocratic și greoi de aplicare pentru certificat este o barieră insurmontabilă. Cei ce dobandesc acest certificat au parte de o evaluare puternic medicalizată, cu accent pe afectiune și nu pe nevoile individuale. Beneficiile primite sunt insuficiente pentru un trai decent astfel că situația materială a acestor persoane este extrem de precara, chiar dramatică. Lipsa de coordonare între serviciile publice și sociale contribuie la sprijinul inadecvat și fragmentat.
Angajarea persoanelor cu dizabilități
Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din România este mult mai scăzută decât a persoanelor fără dizabilități, dar și mult sub media celorlalte țări ale Uniunii Europene. Cu unele adaptări ale locului de muncă, persoanele cu dizabilități pot fi la fel de productive ca ceilalți angajați, dar angajatorii nu sunt pregatiti pentru a integra aceste persoane, care sunt discriminate cand căuta un loc de munca. De asemenea, măsurile publice sunt insuficiente deoarece nu au impulsionat crearea a destule locuri de muncă protejată, iar stimulentele fiscale sunt ineficiente.
Accesul la sănătate pentru persoanele cu dizabilități
Prin insuficienta accesibilizare, infrastructura școlară contribuie direct la marginalizarea elevilor cu dizabilități. În acest capitol ne indreptam atenția și asupra copiilor cu CES care, în lipsa unui sistem de screening nu sunt identificați la timp, dar care nici după evaluare nu au parte de o adaptare reală a procesului de învățare. Lipsa de sprijin adecvat pentru copiii cu dizabilități sau cu CES în învățământul preuniversitar face ca mulți dintre aceștia să nu fie suficient de bine pregătiți pentru a putea urma studii universitare. Universitățile sunt la randul lor inaccesibile, atat fizic cat și informațional și foarte puține au politici dedicate.
Accesul la educație pentru persoanele cu dizabilități
În timp ce lipsa de accesibilitate a unităților medicale este aproape totală, serviciile de abilitare insuficiente și neuniform distribuite. În acest capitol, am mai vorbit despre accesul limitat la servicii de sanatate sexuala si reproductiva, de lipsa de formare a personalului medical în legătură cu particularitățile de îngrijire a persoanelor cu dizabilitati și modul lipsit de demnitate cu care sunt tratate aceste persoane.
Cultură și participare civică
Deși activitățile culturale joacă un rol important în creșterea calității vieții, persoanele cu dizabilități din România participă la activități culturale într-o măsură mult mai mică. Pe lângă lipsa de accesibilizare a spațiilor în care se desfășoară activitățile culturale, produsele artistice și culturale nu sunt concepute pentru a fi consumate de persoanele cu diferite tipuri de dizabilități, iar temele rareori ating tema dizabilității. În ceea ce privește dreptul la vot, deși este un drept fundamental, acesta este restrâns pentru persoanele cu dizabilități, din motive ce țin de accesibilitatea fizică și informațională a procesului de vot.
🟡 Soluții proiectate
Descoperă soluțiile digitale pe care le-am conceput în cadrul programului și modurile în care ele pot să contribuie la schimbarea pe care ne-o dorim cu toții în România.
Centru Dizabilitate
Punct central de informare și orientare pentru navigarea sistemului de suport în domeniul dizabilității
Certificat de Dizabilitate
Digitalizarea procesului de aplicare pentru certificatul care atestă dizabilitatea
Manager de caz
Managementul interdisciplinar de caz în domeniul dizabilității
Assisto
Harta completă a serviciilor dedicate persoanelor cu dizabilități
Tutorio
Raportare rapidă pentru tutorii persoanelor puse sub ocrotire
Kuib
Spații sigure pentru comunitățile de sprijin
EqualSpace
Ghiduri prietenoase de accesibilizare a spațiilor
Inclusiv123
Formare eficientă pentru personalul din instituții publice
ABC Accesibilizare
Ghid de accesibilizare a produselor digitale
Locuri pentru toți
Instrument de evaluare și consultare a locurilor accesibile din oraș
AccesCity
Comunități solide pentru colectarea de date despre accesibilitatea orașelor
Banca de resurse
Platformă de gestionare și alocare de resurse
Vic
Aplicație pentru managementul voluntarilor
KomUnity
Platformă de unde companiile pot cumpăra produse de la unități protejate
Ceasul bun
Instrument de raportare a abuzurilor asupra persoanelor instituționalizate
Data Ally
Panel de consultare în domeniul dizabilității
Vot la domiciliu
Platformă de înscriere online pentru votul la domiciliu
Vot România
Informațiile de care ai nevoie pentru a vota
Smart112
Registrul persoanelor cu dizabilități pentru situații de urgență
EchiLingo
Educație pentru reducerea stigmei
SignLingo
Aplicație pentru învățarea limbajului semnelor
SignAI
Interpretare virtuală în limbajul semnelor
E-sense
Soft educativ pentru copiii cu surdocecitate
eduacCES
Resurse educaționale gratuite și asistență pentru profesorii care lucrează cu copii cu CES
Caietul zburător
Jurnal pentru copilul cu tulburări de neurodezvoltare