Consiliul Uniunii Europene reprezintă forumul de coordonare permanentă a statelor membre UE. Consiliul are rolul de a negocia și adopta, de cele mai multe ori împreună cu Parlamentul European, propunerile legislative formulate de Comisia Europeană. Formațiunea de Mediu a Consiliului, la care participă ministerul mediului sau un secretar de stat din fiecare stat membru, este responsabilă pentru politica de mediu a UE. Un tip de act legislativ emis de Consiliu (de multe ori împreună cu Parlamentul UE) este directiva, act care stabilește obiective pe care toate statele membre trebuie să le atingă. Fiecare dintre ele are însă libertatea de a decide asupra modalităților de îndeplinire a obiectivului stabilit. În domeniul deșeurilor, cea mai importantă directivă, care stabilește abordarea generală și cadrul de lucru, este Directiva 2008/98/CE a Parlamentului și a Consiliului European. În afară de această directivă cadru, Parlamentul European împreună cu Consiliul au emis mai multe directive cu aplicabilitate specifică cum ar fi în domeniul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), ambalajele și deșeurile de ambalaje, dar și altele. Alte acte juridice europene cu caracter obligatoriu emise de Consiliu și Parlament sunt regulamentele sau deciziile.

Parlamentul European este unul dintre cele trei corpuri legislative ale Uniunii Europene. Împreună cu Consiliul Uniunii Europene (informal Consiliul de Miniștri) adoptă legislația europeană. Este singura instituție europeană ai cărei membri sunt aleși direct de cetățenii statelor membre. Parlamentul, împreună cu Consiliul UE, emit acte legislative ca directive, regulamente sau decizii, acte care au caracter obligatoriu pentru statele membre.

Comisia are rolul de a apăra interesele Uniunii Europene, inițiind propuneri de acte legislative în baza direcțiilor stabilite de Consiliul European, dar și asigurându-se de respectarea lor. De asemenea, Comisia execută politicile și bugetul UE. Comisia este organizată în mai multe structuri administrative. În mod asemănător ministerelor pe plan național, există structuri dedicate unor politici publice distincte, numite Direcții Generale (DG), fiecare coordonată de către un comisar.

Departamentul Comisiei care răspunde de deșeuri este Direcția Generală de Mediu (DG ENV). Rolul principal al acestui departament este de a iniția propuneri legislative pe mediu și de a monitoriza felul în care statele membre pun în practică legislația europeană existentă. Atunci când statele nu-și respectă obligațiile, Comisia poate demara proceduri legale împotriva acestora, denumite proceduri de constatarea a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, cunoscute și ca proceduri de infringement. Dacă statele nu iau măsurile solicitate, Comisia le poate aduce în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

CJUE este curtea supremă în ceea ce privește aplicarea unitară a dreptului Uniunii de către statele membre. Dacă Comisia Europeană constată încălcarea dreptului Uniunii de către un stat membru, aceasta poate porni procedura de infringement. Aceasta poate fi oprită dacă Comisia Europeană constată că la nivel național s-au pus în mișcare mecanismele pentru rezolvarea problemei semnalate. Dacă statele nu iau măsuri pentru îndeplinirea obligațiilor, Comisia poate să deschidă un proces la CJUE. În 2021 Comisia a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru netranspunerea uneia dintre directivele centrale pe mediu. Comisia a trimis România înaintea CJUE de mai multe ori pe probleme de mediu, una din ele fiind neînchiderea câtorva zeci de depozite neconforme de deșeuri care poluează mediul și pun în pericol sănătatea oamenilor.

Fiind ales prin vot direct, Parlamentul reprezintă nemijlocit cetățenii țării. Atribuția centrală a Parlamentului ține de procesul legislativ, adică de redactarea, dezbaterea și respectiv adoptarea legilor. Parlamentul este alcătuit din Senat și Camera Deputaților, o lege necesitând adoptarea în plenul ambelor camere pentru a putea fi promulgată. Ordonanțele de urgență emise de guvern trebuie să fie ulterior aprobate de parlament și transformate în legi. În ceea ce privește gestiunea deșeurilor, direcția reglementărilor este dată în mare parte de la nivelul european, iar Parlamentul transpune directivele Uniunii în diferite legi organice. O parte dintre aceste legi vizează deșeurile de ambalaje (Legea nr. 249/2015, Legea nr. 31/2019), serviciul de salubrizare a localităților (Legea 101/2006) și compostul (Legea nr. 181/2020 ).

Guvernul formează puterea executivă alături de Președinte și conduce administrația publică a țării. Este format dintr-o structură centrală în jurul prim-ministrului, ministere, prefecturi și alte instituții direct subordonate. Guvernul poate emite două tipuri de acte normative: hotărârile și ordonanțele (simple sau de urgență). Hotărârile sunt cele care specifică în detaliu cum ar trebui aplicată o anumită lege. Ordonanțele simple sunt emise doar în cazuri speciale, precum vacanța parlamentară, și doar în anumite domenii, stabilite de Parlament. În cazul în care se impun completări de urgență ale legilor pentru care nu este timp de dezbatere în Parlament, Guvernul emite ordonanțe de urgență. Ordonanțele de urgență trebuie să fie ulterior aprobate de Parlament și transformate în legi. Actualmente, actul normativ care reglementează cadrul general pentru regimul deșeurilor este ordonanța de Urgență 92/2022.

Ministerul Mediului este autoritatea centrală decidentă și de control în domeniul gestionării deșeurilor. Ministerul Mediului elaborează politica națională în domeniul gestionării deșeurilor și coordonează și controlează cum se desfășoară lucrurile în acest domeniu prin autorități sau instituții publice aflate în subordine cum ar fi: Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), Garda Națională de Mediu (GNM), Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Ministerul Mediului emite normele metodologice sau normele de aplicare. Acestea sunt acte normative care dau exemple și care detaliază pas cu pas modul în care o anume lege trebuie să fie aplicată.

ANPM este o instituție aflată în subordinea Ministerului Mediului care implementează legile și politicile de mediu la scara națională și locală. Are în subordine 42 de agenții județene pentru protecția mediului care colectează, validează și prelucrează datele și informațiile din domeniul gestionării deșeurilor. Toți actorii care generează și gestionează deșeuri depun o serie de rapoarte periodice către agențiile județene care sunt centralizate de ANPM. Aceste raportări formează baza de la care ANPM raportează mai departe informații și indicatorii care privesc România către Agenția Europeană de Mediu, Eurostat și Comisia Europeană.

Garda Națională de Mediu este o instituție specializată de inspecție și control în domeniul mediului, aflată în subordinea Ministerului Mediului, care poate sancționa sau suspenda activitatea unor actori dacă aceștia nu respectă legislația în vigoare și astfel poluează și deteriorează mediul. Instituția este condusă de un comisar general cu rang de Secretar de stat. Are în subordine 41 de comisariate județene, Comisariatul Municipiului București și Comisariatul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. Garda Națională de Mediu verifică modul de colectare al deșeurilor în întreaga țară și atingerea țintelor de reciclare, controlează și sancționează autoritățile locale cât și firmele pentru felul cum gestionează deșeurile și pentru raportările pe care le fac, investighează și aplică sancțiuni celor care abandonează sau ard deșeuri.

Administrația Fondului pentru Mediu este o instituție în subordinea Ministerului Mediului care gestionează Fondul pentru mediu - bugetul alocat la nivelul țării pentru proiectele și programele de mediu. O parte importantă din veniturile Fondului pentru Mediu sunt generate din diverse taxe și contribuții achitate de societățile care introduc pe piața națională ambalaje de desfacere și bunuri ambalate, generează sau gestionează diferite tipuri de deșeuri.

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) este instituția publică care reglementează domeniul utilităților publice. ANRSC stabilește regulamentul serviciului de salubrizare și acordă licență operatorilor de salubrizare.

Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară sunt structuri de cooperare înființate de unitățile administrativ-teritoriale, cu scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional, ori furnizării în comun a unor servicii publice. Principalul scop al ADI-urilor este de a atrage fonduri pentru dezvoltarea proiectelor locale. ADI-urile pot asigura controlul, conducerea sau coordonarea serviciului public de salubrizare a localităților, în locul Autorităților Publice Locale, cum e cazul în multe județe din țară.

Autoritățile publice locale sunt sunt formate din consiliile locale, ca entități deliberative, și primăriile, ca entități executive. Ele dețin deșeurile municipale și sunt responsabile pentru felul cum acestea sunt gestionate într-o localitate. Ele trebuie să asigure colectarea separată pentru deșeurile municipale și toate fluxurile speciale ca DEEE-uri, deșeuri de construcții. Pentru hârtie, metal, plastic și sticlă trebuie să se asigure că 50% din ce colectează este pregătit pentru reciclare, adică va ajunge la reciclator. În cazul deșeurilor abandonate, dacă nu se cunoaște făptașul, autoritățile sunt responsabile de curățarea zonei și gestionarea corectă a acestor deșeuri. Autoritățile deleagă de regulă aceste responsabilități unei firme de salubritate, dar trebuie să se asigure că aceasta își îndeplinește sarcinile. În multe județe autoritățile au aderat la o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ca să implementeze la comun împreună cu celelalte primării din județ un Sistem de Management Integrat al deșeurilor. În aceste cazuri, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară va prelua responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale.

Consiliul Local organizează serviciul de salubrizare al localității și decide atribuirea lui unui operator. Elaborează regulamentul serviciului de salubrizare, decide orice investiție de modernizare a infrastructurii, mediază conflictele contractuale dintre utilizatori și operatorul serviciului de salubrizare și poate sancționa operatorul, dacă nu operează la parametrii de eficiență și calitate promiși.

Consiliul Județean coordonează activitatea consiliilor locale de la nivelul unui județ, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul Județean redactează Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) și acordă consiliilor locale sprijin și asistență tehnică în implementarea acestuia. Tot Consiliul Județean gestionează sistemele de management integrat al deșeurilor (SMID) și este proprietar al infrastructurii SMID.

Firmele care introduc pe piață ambalaje sunt toți producătorii de bunuri ambalate sau cei care importă și distribuie primii aceste produse ambalate. De la marile firme producătoare până la un producător micuț, ca o cofetărie, toate sunt considerate responsabile pentru cantitatea de ambalaj care ajunge pe piață prin produsele lor, iar statul le obligă să recupereze un procent semnificativ (de ex. 60% la hârtie/carton) de material de același tip cu cel care care a ajuns pe piață prin produsele lor.

OIREP-urile au un rol de intermediar în procesul reciclării. Ele percep de la organizațiile care pun ambalaje pe piață niște tarife și co-finanțează actorii din sistemul de colectare și reciclare pentru ca procesul să fie rentabil pentru aceștia din urmă. Astfel, în acest moment există 16 Organizații care Implementează Obligații privind Răspunderea Extinsă a Producătorului. La ele se face referire prin acronimul OIREP, majoritatea având în acționariat importanți producători sau distribuitori de pe piața națională.

Producătorii și distribuitorii care introduc pe piață echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, anvelope uzate au obligația de a recupera și trimite spre reciclare un anumit procent din deșeurile generate de acestea (de ex. 65% în cazul deșeurilor de echipamente electrice și electronice). Această recuperare se poate face fie în regim individual, utilizând propriile resurse, fie prin transferarea acestor responsabilități, către un operator economic constituit legal și autorizat în acest scop de către Ministerul Mediului. Într-o manieră similară recuperării ambalajelor, în prezent, în România sunt licențiate mai multe organizații colective pentru transferul de responsabilitate (OTR-uri) în domeniile deșeurilor de echipamente electrice și electronice, a deșeurilor de baterii și acumulatori, a anvelopelor uzate.

Pentru a presta astfel de servicii de interes public, firmele de salubritate trebuie să fie licențiate de către Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare (ANRSC) în acest scop. Utilizator al serviciilor de salubrizare poate fi orice persoană fizică sau juridică, care beneficiază pe bază de contract de serviciile operatorului. Principalele categorii de utilizatori sunt: a) casnici: persoane fizice sau asociații de proprietari/locatari; b) agenți economici; c) instituții publice. Toți utilizatorii au dreptul să acceseze serviciile de salubrizare cât și informațiile publice cu privire la serviciile de salubrizare.

Colectorii de deșeuri sunt firme autorizate în acest sens de Ministerul Mediului prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului care strâng deșeurile reciclabile sau periculoase, în principal de la agenții economici, și le transportă la instalațiile de tratare.

Operatorii de tratare a deșeurilor sunt firme licențiate în acest sens de Ministerul Mediului care gestionează facilitățile de tratare a deșeurilor: instalațiile de sortare, instalații de compostare, instalații de tratare mecano-biologică, operatorii depozitelor de deșeuri, dar și firmele reciclatoare.

Reciclatorii sunt agenții economici care au ca obiect de activitate procesul de reciclare. Reciclarea este orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția inițială ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică.

Cetățenii sunt principalii generatori de deșeuri municipale, iar deciziile lor de consum și eliminare a produselor au un impact extrem de important asupra felului în care deșeurile sunt gestionate la sfârșitul ciclului lor de viață. Cetățenii au obligația să asigure colectarea separată a deșeurilor pe care le-au generat. În schimb, ei au dreptul să beneficieze de tarif diferențiat, stimulativ pentru colectarea selectivă, dar și să primească informații privind activitatea de colectare a deșeurilor municipale, despre deciziile luate de autoritățile locale în legătură cu acest serviciu.

Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) reunește toate asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI) din domeniul deșeurilor, fiind constituită în scopul cooperării și dezvoltării instituționale în domeniul deșeurilor în România. FADI este un forum de dialog pentru toate asociațiile intercomunitare, unde se face schimb de informații și de bune practici, dar și o voce singulară pentru avansarea intereselor asociației.

OIREP Ambalaje este asociația care reprezintă OIREP-urile în raport cu autoritățile române și ale Uniunii Europene, dar și în relația cu alte entități, în domeniul protecției mediului și managementului deșeurilor de ambalaje.

Asociația Viitor Plus este o organizație care desfășoară activități dedicate conceptului de dezvoltare durabilă: programe de educație pentru mediu, antreprenoriat social, împăduriri, reutilizare și reciclare. Unul din proiectele cele mai vizibile care promovează reciclarea este „Harta Reciclării”, o platformă națională care cartografiază punctele de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile din România și în care utilizatorii pot să contribuie la adăugarea de noi puncte. Un program educațional de mediu care implică elevii de liceu este „Eco Provocarea”, care presupune resurse educaționale pentru profesori dar și un concurs la nivel național în care sunt implicați elevii. „Recicleta” este o inițiativă de economie socială prin care se colectează cantități medii de materiale reciclabile cu cargo-triciclete și o mașină electrică. Reciclăm în București este un program de informare asupra modalităților de pregătire pentru reciclare și a punctelor de colectare selectivă din cele 6 sectoare ale Bucureștiului.

Let’s do it, Romania! face parte din comunitatea „Let’s do it, World!”. Din 2009, organizează zile de curățenie la nivel național la care au participat până la 300.000 de voluntari într-o singură zi. Totodată, au pus la dispoziția publicului aplicația Trash Out prin care se pot semnala deșeurile abandonate în natură. Voluntarii Let’s do it! trimit mai departe aceste sesizări la autoritățile locale pe a cărei rază se găsește zona de deșeuri (care au și obligația să curețe zona) și urmăresc dacă acestea au dat curs sesizării. Ei organizează și competiții naționale de mediu la nivelul școlilor și sesiuni de formare a profesorilor în probleme de mediu. În parteneriat cu Teach for Romania au organizat campanii de colectare a hainelor, jucăriilor, rechizitelor, mobilierului și a altor obiecte ce pot fi refolosite (donate de companii, angajați, instituții publice), care sunt donate școlilor din medii defavorizate.

Act For Tomorrow este o asociație de mediu, voluntariat si sustenabilitate, care dezvoltă programe și proiecte de educație ecologică, colectare si reciclare, voluntariat, protejarea apelor, împăduriri, dezvoltare comunitară. Printre proiectele organizației se numără „Schimbă PET-ul cu biletul”, dezvoltat împreună cu Kaufland România, în cadrul căreia locuitorii din mai multe orașe din țară pot circula cu transportul public plătind la schimb cu PET-uri și doze de aluminiu. În 2021 asociația a atras atenția asupra prezenței microplasticului în apele din România prin realizarea unui studiu care a arătat niveluri detectabile de particule în toate râurile din țară. Acestea reprezintă unul din efectele nocive ale eliminării necontrolate a deșeurilor în natură, deșeuri care odată cu ploile ajung în râuri.

Asociația Mai Mult Verde desfășoară proiecte de împădurire, protecția biodiversității, educație de mediu, transport alternativ, prevenirea risipei alimentare și combaterea poluării cu plastic a apelor. Asociația susține formarea grupurilor de inițiativă locală și promovează implicarea comunităților în identificarea și ameliorarea problemelor de mediu cu care se confruntă acestea. Un proiect important al asociației e legat de comunitățile de pe malul Dunării, unde asociația a activat grupuri locale cu care s-au realizat acțiuni de curățare a Dunării de plastic, proiecte de amenajări ale malului, cât și acțiuni de conștientizare. Asociația folosește filme documentar pentru campanii de informare și conștientizare, organizând proiecții în multe localități din țară.