Environment for Romania / Reciclarea și managementul deșeurilor

Circuitul ilegal al deșeurilor

Tot mai mult în ultimii ani, România a fost împânzită de deșeuri aruncate la întâmplare. Câmpurile sau terenurile virane neîngrijite sunt țintele dese ale deversării ilegale și sistematice a deșeurilor. Mormanele abandonate atrag alte mormane și în timp multe dintre aceste locuri devin depozite în toată regula, surse de mirosuri deranjante și de poluare a solului, a apei freatice și a aerului. În martie 2021, Ministerul Mediului a anunțat că în urma controalelor efectuate în București au fost descoperite 212 locuri cu depozite ilegale de deșeuri, care ocupau aproape 100.000 metri pătrați. Situația este reprezentativă pentru ce se întâmplă și în restul țării. ONG-urile care organizează campanii de curățenie atrag atenția că această problemă se înrăutățește de la an la an și tot mai multe cantități de deșeuri sunt eliminate necontrolat.

Cauzele abandonării ilegale a deșeurilor sunt multiple: dacă în unele zone din mediul rural se poate acuza lipsa de acoperire cu servicii de salubrizare sau infrastructura inadecvată de colectare, în mediul urban situația este doar parțial diferită: infrastructura de colectare a fluxurilor speciale (deșeuri din construcții și demolări, deșeuri voluminoase, deșeuri din echipamente electrice și electronice, deșeuri periculoase) încă nu este pusă la punct în multe locuri, deșeurile luând calea depozitării ilegale.

Chiar și atunci când infrastructura este adecvată, există situații când oamenii nu știu ce au de făcut ori vor să evite costul unei debarasări corecte. Există multe firme sau persoane fizice care preiau „la negru” moloz și orice obiecte dintr-o gospodărie pentru o fracție din prețul cerut de operatorul de salubrizare, urmând să o abandoneze ilegal. Situația este cu atât mai gravă cu cât în multe cazuri cei care abandonează deșeurile sunt chiar autoritățile locale. Din 2021 sancțiunile s-au înăsprit, astfel că potrivit OUG 92/2021, abandonarea, arderea și importul ilegal al deșeurilor sunt considerate infracțiuni pedepsite cu 3-5 ani de închisoare.

Pentru a semnala locurile unde au fost depozitate deșeuri ilegal, Organizația Let’s do it, Romania! a pus la dispoziția cetățenilor aplicația TrashOut. Prin aceasta, se pot lua automat coordonatele și trimite o poză cu deșeurile abandonate. Voluntarii Let’s do it, Romania! verifică aceste sesizări și le trimit mai departe autorităților competente în numele organizației. Tot ei se ocupă de urmărirea sesizărilor și de comunicarea cu autoritățile pentru soluționarea ei. Nu mai puțin de 10.000 de sesizări sunt trimise într-un an, iar rata de rezolvare este de 20%. Autoritățile publice au obligația de a curăța locul dacă depozitarea a fost făcută pe spațiul public. Primăriile își pot face cont în aplicație, de unde pot urmări în mod centralizat toate sesizările care cad sub responsabilitatea lor.

Una dintre consecințele aruncării necontrolate a deșeurilor este poluarea considerabilă a Dunării dar și a râurilor și lacurilor din România cu plastic, fenomen care pune în pericol peștii, păsările și animalele care depind de aceste ape. Mai mult, deșeurile de plastic din ape se descompun în particule de microplastic care ajung în tot ce consumăm și implicit în organismele noastre. Nu e clar impactul acestora pe termen lung asupra sănătății. Organizația Act for Tomorrow a organizat un studiu asupra prezenței microplasticului în râurile din țară din care a reieșit că toate apele conțin niveluri ridicate din aceste particule.

Din cauza ratei foarte mici de colectare separată, industria reciclării din România duce lipsă de materie primă. Astfel fabricile de reciclare se bazează într-o mare măsură pe deșeurile reciclabile importate. Pe lângă importurile de deșeuri care iau calea procesării, există un flux important de importuri care declarativ sunt destinate valorificării, dar care, în fapt sunt abandonate ilegal sau arse.

Containere de deșeuri aparent reciclabile dar în fapt inutilizabile sunt introduse în țară ca produse second hand sau ca materie primă pentru reciclare. Enumerăm aici haine second hand care nu se mai pot vinde din cauza gradului ridicat de uzură, mașini second hand care vor fi dezmembrate pentru piese, dar și deșeuri de echipamente electrice și electronice care sunt dezasamblate pentru fierul vechi, cablurile arse pentru recuperarea cuprului și resturile arse, îngropate sau pur și simplu abandonate.

Arderea ilegală a deșeurilor plastice rezultate din dezmembrarea DEEE-urilor și a vehiculelor scoase din uz în localități din jurul Bucureștiului (cea mai cunoscută fiind Sintești) a fost aduse în atenția publicului după ce un ONG a montat senzori independenți de măsurare a calității aerului în capitală. Aceștia arătau valori anormal de mari ale poluării seara, valori necorelate cu traficul și activitatea de pe timp de zi. Arderea acestor deșeuri se face informal de persoane din grupuri defavorizate, dar are în spate structuri consolidate de crimă organizată. Intervențiile punctuale ale Gărzii de Mediu atunci când sunt semnalate arderi sunt o soluție de moment, dar este nevoie de coordonarea instituțiilor competente pentru combaterea acestui fenomen.

Ca măsură împotriva importurilor ilegale la propunerea ministerului mediului, guvernul a hotărât reducerea punctelor de trecere a frontierei la 15, și a dispus punerea la dispoziția tuturor actorilor implicați a unui sistem informatic de trasabilitate a acestor importuri, corelarea cantităților de deșeuri cu capacitatea de reciclare a destinatarului și urmărirea camioanelor prin GPS. Hotarârea mai specifică și că acest instrument va fi gestionat de Administrația Fondului de Mediu, sugerând extinderea funcționalităților programului SIATD, utilizat în momentul de față în fluxul de ambalaje ale căror colectare este finanțată de către OIREP-uri.