Environment for Romania / Reciclarea și managementul deșeurilor

Date și trasabilitate

Conform ultimelor datelor de la Eurostat, România a generat, în 2020, 287 kg de deșeuri per cap de locuitor, o cantitate semnificativ sub media Uniunii Europene, de 505 kg/persoană. Datele transmise de România către Eurostat sunt date agregate de Agenția Națională pentru Protectia Mediului, pe baza declarațiilor făcute de actorii implicați în gestiunea deșeurilor către Agențiile Județene pentru Protecția Mediului. Există totuși mai multe motive pentru a pune la îndoială acuratețea acestor date:

• datele raportate la Eurostat de-a lungul anilor arată o tendință de stagnare a cantităților totale generate cât și o scădere a gradului de reciclare (de la 14% în 2018 la 11% în 2019), cu toate că ar fi trebuit să existe o creștere a volumelor generate odată cu creșterea PIB-ului, dar și o creștere a gradului de reciclare în condițiile în care tot mai multe județe s-au pus în funcțiune sisteme de management integrat.

• raportări false sau nefundamentate din partea primăriilor, a operatorilor de salubritate, a colectorilor sau a reciclatorilor pe care controalele încrucișate le scot la iveală. Neavând sisteme de asigurare a trasabilității deșeurilor este mai greu de urmărit că raportările sunt veridice.

• gradul insuficient de acoperire cu servicii de salubrizare în zona rurală. Datele oficiale arată o acoperire de aproximativ 80%, dar aceasta reprezintă doar procentul de localități pentru care există contract de salubrizare, existând cazuri în care serviciul nu este cu adevărat prestat sau nu este prestat într-un mod eficient. Cantități mari de plastic aduse în râuri de viituri stau mărturie pentru abandonarea necontrolată de deșeurilor în zona rurală.

• variația foarte mare pe cap de locuitor în zona rurală raportată de operatorii de salubritate pentru populația din zona rurală sugerează mai degrabă diferențe între eficiența colectării decât diferențe foarte mari în consum.

• cantități mari sunt abandonate și în zona urbană, care este împânzită de depozite ilegale de deșeuri pe terenurile virane neîngrijite dar și deșeuri rezultate din materiale de construcții la marginea orașelor. Cantitatea mare de deșeuri eliminate în natură contribuie la subestimarea cantităților oficiale.

• cantitățile raportate pe cap de locuitor ar putea fi subraportate și pentru că nu există o evidență actualizată a populației rezidente, ultimul recensământ fiind făcut în 2011. Mulți români care au emigrat, în special în țările Uniunii Europene, figurează ca rezidenți și în România.

Pentru a evalua progresele în pregătirea pentru reutilizare și reciclare ar trebui să știm cu precizie ce cantitate totală de deșeuri menajere este generată și cât la sută din total sunt fluxurile reciclabile.

Nevoia de monitorizare și verificare a tranzacțiilor raportate este una stringentă în toate fluxurile de deșeuri, fie că este vorba de deșeuri municipale, deșeuri de ambalaje sau importuri de deșeuri, nevoie cauzată într-o mare măsură de practica declarațiilor fictive. În 2021, Administrația Fondului de Mediu a pus la dispoziția actorilor implicați în acest fluxul de ambalaje un Sistem Informatic de Asigurare a Trasabilității Deșeurilor (SIATD). SIATD ar trebui să permită monitorizarea în timp real, la nivel de document financiar-contabil și justificativ, a tranzacțiilor cu deșeuri de ambalaje care sunt finanțate de OIREP-uri. Platforma are însă probleme critice de funcționalitate.

Ministrul Tanczos Barna a declarat în ianuarie 2021 într-un interviu pentru revista ecologic:

Constat că în România lipsește un sistem informatic performant care să facă distribuirea cantităților colectate pe anumite reguli și criterii, deci lipsește un sistem care să gestioneze cantitățile de deșeuri. Actualul Sistem Informatic de Asigurare a Trasabilității Deșeurilor (SIATD) nu este performant și este cert că trebuie schimbat.

La nivelul deșeurilor municipale, gestionate de autorități locale, nu există încă un instrument de monitorizare și trasabilitate a cărui utilizare să fie obligatorie. În contextul în care în multe județe responsabilitatea primariilor pentru gestiunea deșeurilor este delegată Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară, Federația ADI, asociația profesională care reprezintă interesele acestor asociații, a dezvoltat un instrument digital de trasabilitate. Însă acesta nu are un caracter obligatoriu și nici de control, ci un rol operațional, care să sprijine ADI-urile în luarea deciziilor și în raportare, dacă acestea decid să-l folosească. Cu ajutorul lui, ADI-urile ar putea să aibă rapoarte dezagregate la nivel de localitati pe tipuri de deșeuri, în timp real. Ordonanța 92/2021, noua lege cadru în domeniul deșeurilor, impune crearea unui instrument obligatoriu similar SIATD și pentru deșeurile municipale care să fie gestionat tot de Administrația Fondului pentru Mediu.

În țările de vest ale UE incinerarea sau depozitarea deșeurilor este foarte scumpă, iar exportul cu scopul depozitării în altă țară a uniunii este interzisă. Astfel, a devenit o practică comună ca acestea fie preluate sub formă de deșeuri reciclabile în țările din Europa de Est pentru o cincime din cost. Neexistând mecanisme robuste de verificare, aceste deșeuri se fac „pierdute” după trecerea graniței în România, find abandonate, dezmembrate, arse sau depozitate un timp nedefinit pe platforme temporare.

Pentru o mai bună verificare a containerelor la intrarea în țară, printr-o hotărâre de guvern din decembrie 2021, au fost reduse la 15 punctele de frontieră prin care pot intra în țară deșeuri reciclabile. Totodată, guvernul a dispus că va fi obligatorie monitorizarea trasabilității transporturilor de la graniță până la locul reciclării. Fără să fie specificat vreun termen de implementare, aceeași hotărâre de guvern menționează că platforma SIATD va fi adaptată pentru a fi folosită și pe acest flux. Totodata, AFM va pune la dispoziția Gărzii Naționale de Mediu aceste informații pentru desfășurarea controalelor.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi din 2021, a mai existat o tentativă a Ministerul Mediului de a dezvolta un sistem de urmărire a deșeurilor care intră în țară inițiat în 2011 cu finanțare europeană, dar sistemul nu este funcțional, existând un dosar la DNA pentru numeroase nereguli.