Environment for Romania / Reciclarea și managementul deșeurilor

Probleme legate de educație și informare

În România există o preocupare redusă pentru felul cum deșeurile sunt gestionate și impactul lor asupra mediului. Este comun ca oamenii să asocieze gestiunea lor, în mod superficial, doar cu ideea de „curățenie”. Așteptarea multora este ca „gunoiul” să fie „ridicat”, la timp și contra unui cost cât mai mic. Pentru un segment mare al populației nu există un interes pentru ce se întâmplă mai departe cu deșeurile, iar reperele de cost, date de sumele practicate până acum (undeva la 10 RON/lună/cetățean), sunt insuficiente pentru o gestionare responsabilă a deșeurilor la standardele europene asumate de România.

Pe lângă fracția uscată de reciclabile și deșeul biodegradabil, deșeurile generate de populație se împart pe mai multe fluxuri care necesită o abordare specială atât în colectare cât și în valorificare. Deșeuri de echipamente electrice și electronice (inclusiv becuri și baterii), de exemplu, sunt o sursă valoroasă de materiale, și sunt foarte periculoase pentru mediu dacă sunt abandonate necontrolat. Deșeurile rezultate din demolări și construcții au și ele un potențial mare de valorificare și încarcă atât ca volum, cât și ca greutate capacitatea limitată a gropilor de gunoi ecologice. Deșeurile periculoase (medicamente, vopsele, solvenți, insecticide) nu ar trebui nici ele să ajungă la groapa de gunoi, ci ar trebui arse, de regulă în incineratoare speciale.

În mod ideal, tratarea diferențiată a diferitelor categorii de deșeuri în vederea valorificarii poate face ca procentul de deșeuri reciclabile care ajung la groapă să fie foarte mic. În România tipologia deșeurilor rezultate dintr-o gospodărie, potențialul lor de valorificare dar și impactul lor asupra mediului sunt puțin înțelese, acesta fiind un motiv important pentru care o proporție considerabilă din deșeurile reciclabile din plastic, sticlă, carton, metal sau din cele care se încadrează în fluxuri speciale cum ar fi DEEE-urile sunt colectate la grămadă și iau calea depozitării la groapa de gunoi sau sunt abandonate necontrolat.

Indiferent de modul cum e organizat serviciul de salubrizare într-o localitate, există niște principii generale de separare a deșeurilor în funcție de potențialul lor de valorificare și de necesitatea unor metode sigure de eliminare. Sortarea corectă la locul de generare este cheie în valorificarea tuturor tipurilor de deșeuri reciclabile.

Astfel, deșeurile reciclabile uscate (hârtie și carton, plastic, metal, sticlă) au un potențial mare de valorificare și trebuie separate de gunoiul menajer care nu se poate recicla. Ele încarcă ca volum gropile de gunoi și au un timp lung de degradare. Pentru mulți oameni nu este clar dacă și cum se încadrează ambalajele diferitelor produse pe care le folosesc într-una din categoriile reciclabile (exemple de întrebări comune: „E cutia de pizza reciclabilă sau nu? Dar paharul de iaurt? Acesta trebuie sau nu spălat?”). Este puțin cunoscut faptul că deșeurile reciclabile ar trebui curățate înainte de aruncare, deoarece contaminarea cu alimente și alte substanțe crește mult costul reciclării lor.

În ceea ce privește deșeurile biodegradabile, un impediment major în valorificarea acestora este contaminarea acestora cu plastic prin aruncarea la grămadă. În același timp, contaminarea deșeurilor din plastic sau a celorlalte tipuri de deșeuri reciclabile cu deșeuri biodegradabile este la rândul ei un obstacol în valorificarea deșeurilor reciclabile uscate.

Pe lângă regulile generale de colectare separată și pregătire pentru reciclare, de foarte multe ori oamenii nu știu cum este organizat serviciul de salubritate în localitatea lor. Mulți nu știu zilele și intervalele orare în care un tip de fracție ar trebui să fie ridicată de pe strada lor. Aceste informații i-ar ajuta să se organizeze mai bine, să urmărească dacă serviciul este prestat conform contractului, dar și să facă reclamații atunci când există abateri. În locurile unde colectarea nu se face la sursă, ci în puncte comune de colectare, mulți oameni nu știu unde sunt amplasate aceste puncte și care sunt regulile de depozitare în acel loc. Inițiativa ONG-ului de mediu ViitorPlus, platforma Harta Reciclării, adresează parțial acest gol de informație prin cartarea de tip crowdsourcing a punctelor fixe de colectare selectivă din țară.

Pentru fluxurile speciale cum ar fi DEEE-urile sau obiectele voluminoase, operatorii de salubritate pot organiza zile speciale de colectare din ușă-în-ușă, sau pot amenaja temporar sau permanent locuri fixe pentru aportul voluntar al acestor deșeuri. De exemplu, pentru deșeurile voluminoase (cum ar fi mobilă veche, saltele) pot exista campanii de colectare câteva zile pe an sau centre permanente unde se pot aduce de proprietari. Pentru deșeurile din construcții și demolări (de ex., saci de moloz rezultați din renovarea unui apartament) operatorul de salubritate pune de regulă la dispoziție contra cost saci pre cumpărați sau containere speciale care trebuie comandate în prealabil.

Un mod în care această lipsă de informare cu privire la felul cum e organizată preluarea diferitelor fluxuri de deșeuri a fost adresată este aplicația Info Deșeuri folosită în sectorul 6 din București și în localitatea Otopeni de firma de salubritate Urban SA. Aplicația conține harta cu punctele de colectare pe fiecare tip de deșeu, programele de colectare pe străzi, zile și tip de deșeu, ghidul de colectare separată cu toate fracțiile (ce se colectează, cum se colectează și cum se predau) iar utilizatorii sunt notificați înaintea fiecărei colectări de la adresa lor. Aplicații similare sunt folosite și în alte țări. De exemplu, în Belgia aplicația folosită se numește Recycle!.

În foarte multe locuri intrarea în vigoare a obligației populației de a colecta separat nu s-a sincronizat cu capacitatea autorităților și a operatorilor de salubritate de a prelua corect deșeurile și de a le pregăti pentru reciclare. O serie de motive printre care slaba organizare, lipsa infrastructurii necesare dar și lipsa sancțiunilor au făcut ca într-adevăr, efortul cetățenilor să fie de multe ori în van și deșeurile reciclabile să fie colectate la grămadă cu cele reziduale. Această practică a demotivat populația în procesul de colectare selectivă. Mai mult, reportaje despre felul cum unele primării gestionează ilegal deșeurile municipale, abandonându-le la marginea orașelor sau pe terenuri virane neglijate au adâncit și mai tare neîncrederea în autorități.

Deși în multe localități sistemul de colectare selectivă s-a îmbunătățit considerabil, neîncrederea oamenilor în autorități și în firmele de salubritate este unul din factorii determinanți pentru rata foarte mică a colectării selective. Scepticismul populației față de procesul de colectare selectivă și reciclare este alimentat și de lipsa de transparență a autorităților cu privire la traseul deșeurilor. Pentru a adresa această neîncredere, primăriile ar trebui să comunice în cifre exacte ce s-a întâmplat cu deșeurile, cât s-a colectat și ce procent a ajuns la reciclatori. Această comunicare lipsește, cu toate că în acest moment este foarte important ca populația să vadă cum se închide bucla reciclării. În București, publicarea acestor informații pe sectoare a fost făcută recent de către ONG-ul Viitor Plus în cadrul proiectului Reciclăm în București. Deși orice cetățean are dreptul să fie informat în legătură cu traseul deșeurilor din orașul său, aflarea acestor informații implică timp și perseverență, cât și invocarea Legii 544/2001, cu privire la liberul acces la informații de interes public.

În școlile din România, problemele de mediu sunt cuprinse în mai multe discipline: de la biologie și geografie, până la cultură civică și educație tehnologică. Dintre materiile obligatorii, geografia de clasa a XI-a alocă cel mai mult spațiu protecției mediului (informație de pe blogul ViitorPlus). O problemă cu informațiile predate este că nu au un caracter practic, tinerii nefiind învățați ce ar trebui să facă concret ca impactul lor asupra mediului să fie cât mai redus. ONG-urile au încercat să umple acest gol prin organizarea unor activități de informare, dar și competiții care să recompenseze reciclarea la nivelul școlilor din țară (ViitorPlus, Let’s do it, Romania!, MaiMultVerde sunt câteva din organizațiile care au avut astfel de activități la nivel național). Potrivit unui proiect de lege recent, educația de mediu urmează să fie studiată de la clasele primare începând cu anul școlar 2022-2023.