Comisia Europeană are un rol important privind promovarea agriculturii și a dezvoltării rurale durabile la nivelul statelor membre, prin elaborarea și implementarea politicilor și strategiilor în acest domeniu de către Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG-AGRI). Politica Agricolă Comună (PAC) reprezintă principalul cadru al politicii de dezvoltare rurală a UE, DG-AGRI având rolul de a formula regulamentele și directivele acestei politici și de a le implementa în colaborare cu statele membre, acestea din urmă fiind responsabile de conceperea programelor naționale de dezvoltare rurală în concordanță cu politica UE. Prin PAC, Comisia oferă și cadrul legal prin care statele pot beneficia de fonduri destinate activităților agricole și de dezvoltare rurală, ca de exemplu: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) - ce sprijină pilonul I al PAC adresat plăților directe către fermieri și măsurilor de piață - și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) - ce sprijină pilonul II al PAC adresat dezvoltării rurale.

Din bugetul FEADR este co-finanțat și programul LEADER, care se bazează pe principiul parteneriatului și pe implicarea actorilor locali, inclusiv a organizațiilor din sectorul public, privat și al societății civile. Astfel, LEADER oferă sprijin financiar pentru implementarea de proiecte care vizează diversificarea economică, dezvoltarea resurselor umane, conservarea patrimoniului cultural și natural, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor în zonele rurale, aceste proiecte fiind implementate în statele membre de către Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri), acestea, la rândul lor, reunind diverși actori pentru a crea și implementa strategii de dezvoltare adaptate la specificul teritoriului lor. Mai mult decât atât, angajamentul Comisiei Europene de a promova sustenabilitatea și de a aborda provocările din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale este evidențiat și prin alte strategii și inițiative precum: Pactul Verde European, Strategia „De la fermă la consumator”, Strategia pentru biodiversitate 2030, dar și prin elaborarea Viziunii pe termen lung pentru zonele rurale ale UE până în 2040, ce este sprijinită de Pactul Rural - un cadru de cooperare între autoritățile naționale, regionale și locale, organizațiile societății civile, întreprinderi, mediul academic și cetățeni, în care acestea pot acționa în vederea atingerii obiectivelor comune ale viziunii rurale a Uniunii.

Parlamentul European (PE) are rolul principal de a exercita puterea legislativă și de a superviza Politica Agricolă Comună a UE, asigurânduse că aceasta răspunde nevoilor și priorităților agricultorilor și cetățenilor europeni din mediile rurale, colaborând totodată cu Consiliul Uniunii Europene (forumul de coordonare permanentă al statelor membre UE) în adoptarea de regulamente și directive privind aspectele cheie ale agriculturii și dezvoltării rurale.

Pe lângă rolul de putere legislativă, PE este responsabil și de alocarea resurselor financiare pentru agricultură și dezvoltare rurală, iar prin intermediul Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), Parlamentul negociază și decide asupra fondurilor alocate Politicii Agricole Comune (PAC) și Fondului European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală (FEADR), responsabilitatea ulterioară a Parlamentului fiind supravegherea și controlul asupra politicii agricole și a modului în care sunt cheltuite fondurile alocate.

Mai mult decât atât, PE influențează politica agricolă prin intermediul dezbaterilor și negocierilor asupra priorităților și reformelor, contribuind astfel de-a lungul anilor la introducerea și consolidarea unor elemente cheie priecum sprijinirea agriculturii durabile, promovarea inovării și tehnologiilor avansate în agricultură, protejarea bunăstării animalelor și stimularea dezvoltării rurale echilibrate.

Comitetul European al Regiunilor (CoR) este un organism consultativ ce reprezintă autoritățile locale și regionale din întreaga Uniune Europeană și care formulează opinii cu privire la noile acte legislative care au impact asupra regiunilor și orașelor. Prin consultare, avizare legislativă și monitorizare, CoR asigură reprezentarea intereselor regiunilor și comunităților rurale în politicile UE de dezvoltare rurală. De asemenea, CoR promovează dialogul și schimbul de experiență, sprijinind inovarea și dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, creând un cadru pentru învățarea reciprocă și transferul de bune practici în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale.

În calitate de voce a autorităților locale și regionale, CoR contribuie astfel la creșterea vizibilității și importanței dezvoltării rurale în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), prin emiterea de avize consultative cu privire la propunerile legislative ale Comisiei Europene, aceste avize urmând a fi luate în considerare de către Parlament și Consiliu în procesul de adoptare a deciziilor finale legate de PAC.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este autoritatea guvernamentală centrală responsabilă de elaborarea politicilor agricole și a strategiilor ce urmăresc dezvoltarea rurală în România, de gestionarea fondurilor europene și de implementarea programelor de dezvoltare rurală. Între anii 2000-2006, MADR a avut rolul de autoritate de management pentru Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD) al Uniunii Europene, ce a oferit sprijin financiar pentru modernizarea și restructurarea sectorului agricol, dezvoltarea infrastructurii rurale și promovarea practicilor agricole durabile la acel moment. După aderarea României la UE, MADR a fost responsabil de gestionarea celor două Programe Naționale de Dezvoltare Rurală (PNDR) din perioadele 2007-2013 și 2014-2020, ce au reprezentat principalul mecanism de accesare a fondurilor europene din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în conformitate cu obiectivele și regulamentele stabilite în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene. De la 1 ianuarie 2023, MADR monitorizează implementarea Planului Național Strategic 2023-2027 (PNS), elaborat pe baza noii reforme a Politicii Agricole Comune ce a avut loc în perioada de tranziție 2021- 2022.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) este autoritatea responsabilă de elaborarea și implementarea politicilor și programelor guvernamentale în domeniul construcțiilor, infrastructurii și administrației publice la nivel național. Dezvoltarea infrastructurii publice din toate regiunile României pentru a reduce disparitățile urban-rural este un punct principal pe agenda MDLPA din Programul De Guvernare 2023-2024, având ca obiective pentru mediul rural extinderea rețelelor de apă și canal, reabilitarea și modernizarea drumurilor județene ce fac legătura între minim două UAT-uri de minimum 1500 de locuitori (rural și urban), dotarea și mobilarea școlilor, construirea de centre medicale care să acopere o gamă largă de specialități, construirea de săli de sport și de centre culturale, dar și punerea în valoare a patrimoniului cultural și istoric, dotarea comunelor cu un sistem de colectare pe fracții, precum și asigurarea transportului intrajudețean al elevilor din mediul rural.

Principala sursă de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii la nivel local în România este Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), al cărui scop este de a asigura un set minim de servicii publice (denumite 10S) în fiecare localitate din țară, având ca obiectiv final creșterea calității vieții și facilitarea accesului la servicii publice esențiale pentru toți cetățenii, indiferent de locația lor geografică. Pe lângă PNDL, mai există și Programul Național de Investiţii „Anghel Saligny” ce are ca obiectiv principal modernizarea comunităților locale investiții în investiții în drumuri județene și locale, infrastructură de apă și canalizare, precum și extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale.

În plus, MDLPA a publicat în iunie 2022 Raportul privind așezările informale din România, datele colectate fiind fundamentale în dezvoltarea măsurilor prevăzute în Strategia Națională a Locuirii pentru perioada 2022-2050 și în implementarea intervențiilor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență - Componenta 10 „Fondul local”, intervenții ce au ca scop principal stimularea investițiilor și dezvoltarea la nivel local.

Ministerul Transportului și al Infrastructurii (MTI) este autoritatea centrală specializată care se ocupă de domeniul transportului și al infrastructurii de transport în România, fie el naval, rutier, feroviar sau aviatic. MTI dezvoltă politici publice, programe și strategii la nivel național, care ulterior sunt implementate și adaptate de administrațiile locale, dar și de instituțiile specializate aflate în subordinea sa, precum Compania Națională de Căi Ferate (CFR), Autoritatea Rutieră Română (ARR) și Autoritatea Navală Română (ANR). În ceea ce privește infrastructura de transport în mediul rural - dominată de servicii rutiere și feroviare - nu există o strategie sau politică publică dedicată acesteia, însă este inclusă alături de infrastructura de transport urbană în documentele programatice ce stabilesc prioritățile MTI și planul său de acțiune.

Principalul document care conturează aceste obiective este Master Planul General de Transport (MPGT, aprobat 2016), actualizat în 2021 prin Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2021-2030 (PI), și întărit prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR, Pilonul I, Componenta 4 „Transport sustenabil”). În decembrie 2022, Programul Transport 2021-2027 a fost aprobat de Comisia Europeană, având ca scop principal stabilirea investițiilor ce sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite the PI.

Ministerul Educației (ME) este autoritatea centrală specializată care se ocupă de domeniul educației în România, atât cea preuniversitară, cât și cea universitară. ME dezvoltă politici publice, programe și strategii la nivel național, care ulterior sunt implementate și adaptate de administrațiile locale, dar și de instituțiile specializate aflate în subordinea sa, precum inspectoratele școlare. Deși nu există o strategie dedicată mediului rural privind accesul la educație, în documentele programatice majore care stabilesc prioritățile și obiectivele ME, mediul rural este identificat ca fiind o zonă defavorizată, și deci prioritară. Printre aceste documente se numără Legea Învățământului Preuniversitar (aprobată 2023) parte din proiectul „România Educată”, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR, Pilonul VI, Componenta 15 „Educație”) și Programul de Guvernare 2023-2024 (secția aferentă Ministerului Educației).

Ca parte a proiectului „România Educată”, în 2022, modelul „blended learning” (online și fizic) a fost extins să includă 12 școli rurale ca școlipilot, iar prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), 80% din cererile de finanțare au fost dedicate unor școli din mediul rural. Anul școlar 2023-2024 marchează începutul programului „Masă Sănătoasă în Școli” (PNMS), realizat împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, având ca scop, de asemenea, limitarea abandonului școlar, concentrat mai ales pe școli vulnerabile, printre care și cele din rural.

Ministerul Sănătății (MS) este autoritatea centrală specializată care se ocupă de domeniul sanitar în România, având ca scop modernizarea sa și creșterea accesibilității. MS dezvoltă politici publice, programe și strategii la nivel național, care ulterior sunt urmate de instituții ce oferă servicii medicale, precum spitalele. Deficiențe majore privind prezența personalului medical și accesul la medicamente în mediul rural sunt semnalate și adresate atât în Programul de Guvernare 2023-2024 (secția aferentă Ministerului Sănătății), cât și în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR, Pilonul V, Componenta 12 „Sănătate”).

Prioritățile și direcțiile de acțiune menționate în aceste două documente sunt corelate cu cele din Strategia Națională de Sănătate 2023- 2030 (SNS) și cele din Stategia Multianuală pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030, cu cea din urmă propunându-și crearea unui cadru și oferirea unor stimulente prin care să crească proporția medicilor care aleg să profeseze în rural.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) este autoritatea centrală specializată care se ocupă de domeniul dezvoltării economice în România, având ca scop susținerea diverselor activități ce contribuie la acest sector. MEAT dezvoltă politici publice, programe și strategii la nivel național, pentru a crea un mediu favorabil pentru afaceri și a promova turismul românesc, dar și a încuraja industria și producția națională. Deși inițiativele MEAT nu sunt dedicate în mod specific mediului rural, acesta poate fi influențat de ele, printre care dezvoltarea noțiunii de ecoturism, programe de susținere a afacerilor mici și mijlocii (predominante ca tip de afacere în rural), precum și susținerea meșterilor și meșteșugarilor (în număr mare în mediul rural) și promovarea identității naționale, din care mediul rural face parte.

Acestea sunt conturate în documentele programatice principale ce ghidează activitatea MEAT, printre care, Programul de Guvernare 2023- 2024 (secția aferentă Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului) și Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR, Pilonul III, Componenta 9 „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare” și Pilonul IV, Componenta 11 „Turism și cultură”).

Ministerul Energiei este autoritatea centrală specializată care se ocupă de domeniul energiei în România, având ca scop asigurarea aprovizionării cu energie electrică și gaze naturale în țară. Ministerul Energiei dezvoltă politici publice, programe și strategii la nivel național, pentru a facilita independența energetică, precum și tranziția verde a acestui sector. În ceea ce privește mediul rural, Ministerul Energiei recunoaște dificultățile cu care se confruntă ruralul când vine vorba de accesul la energie electrică și termică, cu precădere când vine vorba de asigurarea unei încălziri constante. Aceasta este menționat în Strategia energetică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050, care se află în curs de dezvoltare la momentul actual. Prioritățile Ministerului Energiei au fost evidențiate și în Programul de Guvernare 2023-2024 (secția aferentă Ministerului Energiei) și Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR, Pilonul I, Componenta 6 „Energie”), deși mediul rural nu este menționat ca atare în ele.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) este autoritatea centrală specializată care se ocupă de domeniul protecției mediului în România, având ca scop asigurarea unui mediu curat și a resurselor naturale în țară. MMAP dezvoltă politici publice, programe și strategii la nivel național, pentru a facilita dezvoltarea economiei verzi, pentru a gestiona biodiversitatea și pentru a răspunde schimbărilor climatice. În ceea ce privește mediul rural, MMAP colaborează cu MADR pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a acestuia, o agricultură desfășurată într-un mod care protejează natura și pentru a promova agroecologia.

Domeniile de activitate comune sunt menționate atât în Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 - 2020 (PNDR), cât și în Planul Național Strategic 2023- 2027 (PNS). Atribuțiile MMAP sunt evidențiate la modul general în documentele strategice programatice principale - printre care Programul de Guvernare 2023-2024 (secția aferentă MMAP) și Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR, Pilonul I, Componentele 1-3: „Managementul apei”, „Păduri și protecția biodiversității”, „Managementul deșeurilor” și Pilonul II, Componenta 7 „Transformare digitală”) - stabilind obligații în reducerea poluării (a aerului, prin chimicale etc.), gestionarea corectă a deșeurilor, protecția biodiversității și managementul solului, aspecte ce afectează și mediul rural. În aprilie 2023, MMAP a primit finanțarea necesară pentru desfășurarea proiectului „Prevenirea și reducerea poluării din spațiul rural”.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) este autoritatea centrală specializată care se ocupă de domeniul muncii și a asistenței sociale în România, atât în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și asigurarea pensiilor, cât și în ceea ce privește asigurarea accesului la ajutor social. MMSS dezvoltă politici publice, programe și strategii la nivel național, care ulterior sunt implementate și adaptate de administrațiile locale, dar și de instituțiile specializate aflate în subordinea sa, precum Inspecția Muncii. În ceea ce privește mediul rural, multiple documente programatice ale MMSS evidențiază și adresează discrepanțele majore ce există între acesta și mediul urban când vine vorba de disponibilitatea locurilor de muncă, de accesul la asistenți sociali, dar și de îngrijirea persoanelor vârstnice. Printre acestea se numără documente generale precum Programul de Guvernare 2023-2024 (secția aferentă Ministerului Muncii și Solidarității Sociale) și Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR, Pilonul V, Componenta 13 „Reforme sociale”), dar și strategii ale MMSS-ului, printre care principalele sunt Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027, Strategia Naţională privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei 2022—2027 și Strategia Naţională privind Îngrijirea de Lungă Durată și Îmbătrânirea activă 2023-2030.

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse este autoritatea centrală specializată care se ocupă de domeniul familiei și al tineretului în România, având ca scop sporirea natalității, susținerea familiilor în nevoie, protejarea drepturilor copiilor și implicarea tinerilor. Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse dezvoltă politici publice, programe și strategii la nivel național, care ulterior sunt implementate prin instituții specializate aflate în subordinea sa, precum Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.

Printre obiectivele Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse se numără și oferirea de sprijin financiar pentru familii monoparentale sau pentru copiii ai căror părinți lucrează în străinătate, crearea unor centre de zi pentru copiii vulnerabili și combaterea violenței domestice, situații ce sunt prezente în mediul rural, considerat printre zonele cele mai vulnerabile. Aceste obiective sunt evidențiate de documentele programatice principale, printre care Programul de Guvernare 2023- 2024 (secțiunea aferentă Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse) și Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2021-2027.

Ministerul Culturii (MC) este autoritatea centrală specializată care se ocupă de domeniul culturii în România, atât în ceea ce privește promovarea produselor culturale și artistice românești, cât și protejarea patrimoniului material și imaterial. MC dezvoltă proiecte legislative, programe și strategii la nivel național, care ulterior sunt implementate și adaptate și de administrațiile locale, dar și de instituțiile specializate aflate în subordinea sa, precum muzee, teatre sau opere. MC recunoaște bogăția patrimoniului rural, manifestat prin tradiții, meșteșuguri și construcții de interes național, dar în același timp și dificultățile în a crește vizibilitatea sa, precum și în accesul la cultură al comunităților rurale.

Aceste aspecte sunt semnalate în Programul de Guvernare 2023-2024 (secția aferentă Ministerului Culturii) și Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR, Pilonul IV, Componenta 11 „Turism și cultură”), dar și în strategii specifice MC precum Planul Strategic Instituțional al Ministerului Culturii 2024-2027 și Strategia Națională Privind Protejarea Monumentelor Istorice 2022-2032. Cele două strategii promit programe de finanțare dedicate accesibilității și educației culturale în zona rurală, cea din urmă, de asemenea, propunând ca obiectiv și dezvoltarea turismului rural prin restaurarea și promovarea patrimoniului și tradițiilor locale.

Aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) are ca principal rol implementarea și gestionarea fondurilor naționale și europene destinate ruralității, precum și a programelor dedicate dezvoltării rurale (precum Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014 - 2020 și intervențiile din Planul Național Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023-2027). Pentru perioada 2021-2027, AFIR participă, de asemenea, în procesul consultativ ce precede formularea și adoptarea documentelor programatice adresând fondurile europene destinate dezvoltării rurale. Agenția oferă instrucțiuni privind procedeul de aplicare la fondurile europene prin aplicația AFIR, prin ghiduri și tutoriale. La rândul său, AFIR are în subordine 8 Centre Regionale, alături de câte un Oficiu Județean în fiecare județ al României, care contribuie la gestionarea activității la nivel local.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este o instituție publică ce funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), având rolul de a sprijini fermierii și dezvoltarea agriculturii în România prin intermediul celor 42 de centre județene și celor 210 centre locale. Începând cu 1 ianuarie 2007, APIA gestionează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), în conformitate cu Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene. Aceste măsuri se referă la: acordarea subvențiilor și plăților directe către fermieri și la gestionarea măsurilor de piață prevăzute în cadrul PAC, care vizează reglementarea pieței produselor agricole și promovarea acestora. În perioada 2023-2027, odată cu noua PAC, APIA va gestiona aproximativ 10,38 miliarde de euro pentru aceste măsuri de sprijin. Pe lângă măsurile de sprijin finanțate din FEGA, APIA implementează și alte măsuri finanțate din FEADR (intervenții de mediu și climă) și din Bugetul Național.

Institutul de Economie Agrară (IEA) este o instituție publică de cercetare în domeniul dezvoltării rurale, concentrându-se, în special, pe sectorul agroalimentar și dezvoltarea sa în mod sustenabil și durabil. Operând în cadrul Academiei Române, IEA are ca scop principal creșterea cunoștințelor și înțelegerii publice cu privire la economia rurală și contribuie la el prin elaborarea de studii, analize și articole. IEA colaborează și cu alți actori activi în domeniul rural, de la administrații publice, la universități și societatea civilă, făcând parte din procesul consultativ aferent elaborării de planuri, strategii și propuneri legislative în domeniul dezvoltării rurale. Pentru a-și împărtăși rezultatele cercetărilor, IEA organizează și participă la întâlniri științifice atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR) desfășoară activități de cercetare științifică în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale și economiei agrare, activitatea ICEADR fiind orientată spre generarea și diseminarea de cunoștințe în aceste domenii, cu scopul de a contribui la dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea sectorului agricol și al zonelor rurale din România.

Când vine vorba de dezvoltarea rurală în România și de creșterea calității vieții în aceste zone rurale este esențială o colaborare cât mai strânsă între diferitele niveluri de administrație: autoritățile județene - consiliile județene și autoritățile locale - consiliile locale și primăriile. Prin coordonarea și implementarea strategiilor de dezvoltare regională, consiliile județene asigură planificarea proiectelor și investițiilor în sectorul agricol, agroalimentar și turism rural, iar în același timp sunt responsabile și de alocarea fondurilor pentru dezvoltare rurală, asigurând finanțarea proiectelor și programelor care susțin infrastructura locală, educația, sănătatea și dezvoltarea economică a zonelor rurale.

Pe de altă parte, consiliile locale joacă un rol important în identificarea nevoilor și priorităților specifice ale comunităților rurale, elaborând și implementând planuri de dezvoltare locală adecvate, fiind în același timp responsabile de gestionarea bugetelor pentru proiectele care vizează dezvoltarea infrastructurii, a serviciilor sociale și a proiectelor economice locale. În final, primăriile au responsabilitatea directă pentru implementarea proiectelor locale și gestionarea serviciilor publice, asigurând astfel funcționarea corectă a infrastructurii și a serviciilor sociale la nivel local. Primăriile au și rolul de a motiva comunitățile să se implice activ în luarea deciziilor privind dezvoltarea rurală, prin consultări publice și dialog deschis

Mediul academic - reprezentat în principal prin licee și universități agricole, precum și școli profesionale - contribuie la dezvoltarea rurală prin echiparea tinerilor antreprenori care doresc să urmeze o carieră în agricultură cu uneltele și cunoștințele necesare. La momentul actual, în România, există 58 de licee tehnologice care au un profil principal agricol, existând între unul sau trei astfel de licee în fiecare județ, plasate preponderent în zone urbane. Aceste licee beneficiază și de sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, parte din PNRR fiind și modernizarea și dotarea lor. În ceea ce privește învățământul universitar, România are cinci universități cu specific agricol - în București (Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară și Universitatea Ecologica), Cluj-Napoca (Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară), Iași (Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad”) și Timișoara (Universitatea De Științe Agricole Și Medicină Veterinară A Banatului „Regele Mihai I Al României”) - precum și diverse facultăți agricole subordonate unor universități mai generale, spre exemplu Facultatea de Agronomie a Universității din Craiova. Deși numărul lor este în declin, rămân importante și școlile profesionale agricole, cum ar fi Școala Profesională „Gheorghe Burac” din Vlăsinești (Botoșani) sau Școală Profesională Agricolă Cornereva (Caraș-Severin)

Rețeaua Europeană pentru Dezvoltare Rurală (REDR) este o inițiativă a Comisiei Europene care vizează promovarea politicilor și inițiativelor de dezvoltare rurală în întreaga Uniune Europeană. Acesta servește ca un cadru de cooperare privind schimbul de cunoștințe, bune practici și experiențe legate de dezvoltarea rurală între statele membre și alte părți interesate. Astfel, rețeaua se concentrează pe dezvoltarea politicilor, sprijinind punerea în aplicare a programelor europene de dezvoltare rurală. La nivelul fiecărui stat membru activează o Rețea Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) care grupează la nivel naţional, organizaţiile şi autorităţile implicate în procesul de dezvoltare rurală, având obiective similare cu REDR, o astfel de rețea existând și la nivelul României. Odată cu implementarea noii Politici Agricole Comune, REDR a devenit parte din Rețeaua Europeană PAC, înființată de Comisia Europeană în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului pentru a sprijini planurile strategice PAC.

Ca o instituție specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU), Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) are ca rol principal acela de a oferi expertiză, date, informații și asistență tehnică cu privire la domeniul agriculturii și a securității alimentare, în vederea asigurării unui nivel de trai cât mai ridicat pentru populațiile membrilor săi. FAO are 194 de state membre și o organizație membră (Uniunea Europeană). Acestea au oportunitatea de a interacționa în cadrul unui forum neutru prin Conferințele FAO, organizate odată pe an, alternativ fie la nivel global, fie la nivel regional. Membră FAO din 1961, România a fost și ea gazda unei astfel de conferințe - a 29-a sesiune a Conferinței Regionale pentru Europa și Asia Centrală - în 2014, având ca subiect principal risipa alimentară și pierderile de alimente. Pe platformele FAO sunt, de asemenea, oferite statistici și rapoarte privind România.

Banca Mondială are ca scop principal promovarea dezvoltării sustenabile și reducerea sărăciei, fiind o sursă principală de finanțare și expertiză pentru cele 189 state membre, cu preponderență pentru cele în curs de dezvoltare. Banca Mondială are un birou în România încă din 1991, reprezentând o colaborare de lungă durată care beneficiază de toate tipurile de instrumente disponibile Băncii, de la împrumuturi, la consultare și date. Din cele 123 de proiecte derulate în România de-a lungul timpului, 19 au fost dedicate infrastructurii și serviciilor rurale. Printre acestea, cel mai recent a fost aprobat pe 30 martie, 2023 (având ca dată de închidere 30 iunie, 2028) și constă într-un împrumut de 60 de milioane de Euro pentru prevenirea și reducerea gradului de poluare în mediul rural din România.

Asociația Europeană LEADER Pentru Dezvoltare Rurală (ELARD) este o asociație independentă care reprezintă interesele Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) implicate în abordarea LEADER a Uniunii Europene ce sprijină strategiile de dezvoltare rurală implementate la nivel local. ELARD acționează ca o voce pentru GAL-uri, susținând nevoile și interesele acestora la nivel european. Acesta facilitează cooperarea și schimbul de experiență între GAL-uri, promovează inovarea și consolidarea capacităților și oferă sprijin și îndrumări pentru implementarea proiectelor și inițiativelor LEADER.

La Via Campesina este o mișcare internațională a țăranilor și fermierilor, care reunește organizații locale și naționale din 81 de țări. Creată în 1993, în prezent are 182 de membri, din America de Nord și Sud, Africa, Asia și Europa. La Via Campesina are ca principiu dominant acela al suveranității alimentare, reprezentând dreptul țăranilor de a-și defini sistemele agricole și modurile de producție. La Via Campesina derulează campanii de advocacy și mobilizare pentru a promova principiile sale și drepturile țăranilor, dar și conferințe internaționale în cadrul cărora membrii săi pot interacționa. Din România, asociația Eco Ruralis este membră La Via Campesina din 2011, organizând alături de aceasta și la nivel național seminare, manifestații și întruniri, fiind și membră a Comitetul Coordonării Europene Via Campesina din 2020.

Asociația Comunelor din România (ACoR) este o organizație neguvernamentală înființată în 1997 care reprezintă și promovează interesele celor peste 2200 de comune membre din România. Unul dintre obiectivele organizației este să promoveze cooperarea și ajutorul reciproc între comunele membre. În același timp, se dorește crearea și menținerea unui sistem de informații integrat și formarea unor echipe de specialiști capabili să analizeze și să găsească soluții pentru problemele cu care se confruntă comunele.

Fundația Mihai Eminescu Trust (MET) este o organizație neguvernamentală din România fondată în anul 2000, care are ca scop principal conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural din zonele rurale ale Transilvaniei și Maramureșului. Fundația MET dezvoltă și implementează proiecte sub conceptul „Satul de sine stătător”, concept care are la bază revitalizarea comunităților prin valorificarea patrimoniului cu ajutorul resurselor locale umane, al uneltelor și tehnicilor tradiționale. Astfel, proiectele fundației au o abordare integrată și se concentrează în jurul a trei piloni importanți: dezvoltare comunitară, patrimoniu cultural și natural și creșterea economiei locale, fiind considerate exemple de bune practici de către Ministerul Culturii și de către Consiliul Europei.

Asociația Română pentru Smart City (ARSC) este un ONG implicat în Industria Smart City („oraș inteligent” ) din 2016. Scopul principal al ARSC este promovarea acestei industrii în România, precum și crearea de instrumente și proiecte aferente dezvoltării „inteligente”. ARSC reunește experți în domeniu cu diverși parteneri atât din mediul public, cât și din cel privat. Din inițiativa ARSC fac parte și proiecte de tip Smart Village („sat inteligent”), având ca obiectiv îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural, prin dezvoltarea de soluții digitale ce cresc eficiența activităților administrative și economice desfășurate la nivel local. Pentru acestea, ARSC propune un set de instrumente - „Kitul Smart Village” - acoperind șase zone de activitate (guvernare, mediu, mobilitate, economie, cetățeni, trai) care pot fi adoptate de autoritățile locale, în colaborare cu Asociația. Pentru promovarea conceptului „smart village”, ARSC a inițiat și organizarea Conferinței Naționale Smart Villages, prima ediție având loc pe 17 martie 2022.

SOS Satele Copiilor este un ONG al cărui scop principal este acela de a oferi asistență socială copiilor și familiilor vulnerabile, atât din mediul urban cât și din mediul rural. Operând de 30 de ani, SOS Satele Copiilor își desfășoară activitatea în diverse orașe, comune și sate din județele Ilfov, Teleorman, Sibiu și Bacău, precum și în București. Printre serviciile oferite se numără acelea de îngrijire alternativă pentru copiii care nu au sprijin familial, de asistență pentru familiile vulnerabile și pentru prevenirea separării acestora, precum și de ajutor educaționale pentru copii și tineri. De-a lungul perioadei sale de activitate, peste 850 de copii au fost susținuți în fiecare an prin serviciile oferite de SOS Satele Copiilor

Eco Ruralis este o asociație națională ce reunește micii producători agricoli din toate județele României, care practică agroecologia. Aceasta reprezintă o formă de agricultură care respectă legile naturii și este considerată cea mai sustenabilă modalitate de producție și consum a alimentelor. Fondată în 2009 și afiliată mișcării țărănești internaționale La Via Campesina încă din anul 2011, asociația are o abordare concentrată pe protejarea și promovarea agriculturii tradiționale și ecologice. Eco Ruralis acordă o importanță deosebită drepturilor fermierilor mici și mijlocii și se implică activ în activități de advocacy pentru protejarea drepturilor acestora și pentru influențarea politicilor agricole și alimentare. În ceea ce privește dialogul cu autoritățile, asociația este inclusă la nivel național în diferite grupuri de lucru și face parte din Comitetul de Monitorizare pentru Implementarea Planului Național Strategic (PNS) pentru Politica Agricolă Comună (PAC) aferentă perioadei 2023-2027. La nivel european, Eco Ruralis participă în Grupurile de Dialog Civil ale Comisiei Europene pentru Agricultură (DG Agri).

Educația la Sat este un ONG destinat prevenirii abandonului școlar în mediul rural, prin acordarea de sprijin educațional copiilor și tinerilor din sate. Întemeiat în 2019, Educația la Sat facilitează această asistență prin trei tipuri de programe, acoperind diverse medii și formate. „Toți Copiii Citesc – Meditații la Sat” și „Școala Online” au scopul de a oferi meditații copiilor ce întâmpina dificultăți la materiile principale predate în școli (limba română și matematică), primul sub forma unei inițiative de tip after-school desfășurată fizic, al doilea sub forma unor discuții online cu voluntari. „Școala de vară la Sat” este un program ce durează două săptămâni în fiecare an, menit să asigure continuarea procesului de învățare și pe timpul verii, prin diverse activități educaționale. Împreună, aceste programe au acumulat până în prezent aproape 6000 de ore de sprijin educațional pentru copii din mediul rural.

Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural din România (ANTREC) este principala organizație non-profit activă în industria ospitalității românești, adunând peste 2500 de membri ce operează în această industrie, printre care proprietari de pensiuni, de restaurante, de obiective ce aparțin patrimoniului sau meșteri. Aceștia sunt împărțiți între 16 filiale județene, întâlnindu-se anual. Asociația are ca scop principal promovarea turismului și culturii rurale românești, prin sprijinirea membrilor săi și creșterea capacității lor de lobby, precum și prin participarea la evenimente cu specific turistic atât la nivel național, cât și internațional.

World Vision România reprezintă filiala din România a ONG-ului global World Vision, ce operează în aproape 100 de țări spre îmbunătățirea nivelului de trai al copiilor. World Vision România este activă în mediul rural de peste 30 de ani, desfășurând programe de care, în prezent, beneficiază peste 24.000 de copii din diverse județe. La acest moment, World Vision România este cel mai mare ONG activ în rural, având proiecte menite să crească accesul la educație al copiilor din sate, precum și nivelul de informare cu privire la drepturile pe care le au și la formele de violență cu care s-ar putea confrunta. Pe lângă inițiativele dedicate exclusiv copiilor, World Vision România are ca scop și dezvoltarea economiei rurale spre creșterea nivelului de trai al locuitorilor (și implicit a copiilor acestora), oferind proiecte de sprijin și educare a potențialilor antreprenori din rural.

Asociația BookLand este o organizație non-profit ce are ca scop facilitarea procesului educațional pentru copiii din mediul rural prin renovarea școlilor în care aceștia învață. Operând în rural de peste 12 ani, BookLand a renovat 78 școli din 2020 și până în prezent. În plus, față de activitățile de renovare, BookLand publică și videoclipuri cu experți și persoane active în zona rurală pentru informare și motivare. Anual, organizează și Tabăra Coolturală BookLand, oferind copiilor și tinerilor un mediu în care pot interacționa, învăța despre natură și cultură, dar și practica diverse tipuri de activități prin ateliere și workshop-uri. În anii ce urmează, BookLand își propune dezvoltarea proiectului Campus Preuniversitar - în cadrul căruia elevii vor putea beneficia atât de mentorat și angajare, cât și de educație - urmând ca primul campus de acest fel să fie inaugurat în comuna Călinești a județului Argeș în septembrie 2024.

RuralNet este o rețea de ONG-uri care lucrează pentru dezvoltarea comunităților rurale din România. A fost fondată în 2002 și e formată în prezent din 13 organizații membre active în toate regiunile de dezvoltare ale țării. RuralNet își propune să promoveze participarea comunităților rurale la procesul de dezvoltare, să îmbunătățească accesul la servicii și resurse pentru comunitățile rurale, să promoveze dezvoltarea durabilă a acestora și să susțină dialogul și cooperarea între ONG-urile care lucrează în domeniul dezvoltării rurale. RuralNet desfășoară o serie de activități pentru atingerea acestor obiective, inclusiv oferă consultanță și asistență tehnică ONG-urilor care lucrează în domeniul dezvoltării rurale, organizează evenimente și training-uri pentru a promova participarea comunităților rurale la procesul de dezvoltare, colectează și distribuie informații despre dezvoltarea rurală și dezvoltă campanii de advocacy pentru politici publice care sprijină dezvoltarea comunităților rurale.

Asociația Tășuleasa Social este un ONG care desfășoară proiecte de dezvoltare comunitară în zona socială, de mediu și cultură de peste 20 de ani, mizând foarte mult pe implicarea tinerilor în societatea civilă și voluntariat. Cel mai cunoscut proiect al asociației este Via Transilvanica, un traseu turistic de lungă distanță (1400 km) care străbate România, de la Putna, la Drobeta Turnu-Severin, trecând prin 10 județe și prin aproximativ 400 de localități. Din 2018, Via Transilvanica reușește să revitalizeze ruralul românesc, prin includerea satelor depopulate, dar cu peisaje extrem de frumoase, pe harta traseului, oferind oportunitatea drumeților de a le descoperi, dar și comunităților locale de a se implica în activități ospitaliere sau de promovare a tradițiilor și obiceiurilor locale.

My Transylvania este o organizație non-profit ce are ca scop principal promovarea mediului rural și a satelor, pentru a contribui la dezvoltarea comunităților respective prin creșterea gradului lor de vizibilitate, precum și a atractivității lor turistice. Cu acest scop în vedere, My Transylvania organizează diverse evenimente și programe în mediul rural, printre care și concursuri montane, inițiative de ecoturism (cum ar fi Țara Colibelor în județul Sibiu, ce renovează diverse colibe din Munții Cindrel și Lotru) și o varietate de activități și festivaluri gastronomice și culturale, prin care participanții pot descoperi specialități și tradiții locale. My Transylvania coordonează și proiectul „Mănâncă Local”, o platformă online prin care ONG-ul promovează micii producători alimentari și artizanali rurali cu care au colaborat în cadrul activităților, și oferă persoanelor din Sibiu și din apropierea orașului oportunitatea de a îi susține prin comenzi online care sunt ulteriori livrate de echipa My Transylvania.

Asociația Moara de Hârtie este un ONG ce urmărește promovarea meșteșugurilor tradiționale și a artei rurale, atât prin proiecte educaționale menite să crească gradul de cunoaștere și de înțelegere al acestor practici (ateliere cu meșteri), cât și prin activități turistice, destinate vizitării și prezentării acestor meșteșuguri și a instrumentelor prin care sunt efectuate (Atelierul-muzeu Moara de hârtie, ArtiZânele). Proiectul principal coordonat de Moara de Hârtie este „Satul Meşteşugurilor” din comuna Comana, județul Giurgiu, un mic sat construit special pentru meșteri tradiționali, ce poate fi vizitat și ce include 10 ateliere destinate câte unui tip de meșteșug practicat în ruralul românesc („țesut la război, prelucrarea stufului și papurei, fierărie, olărit și ceramică, lucru în lemn, bucătărie tradițională, moară pe piatră și brutărie, dar şi realizarea de hârtie de mână, tipar manual şi legătorie de carte”).

Asociația Cavalerii Turnului Înclinat reprezintă o organizație din satul Ruși, Sibiu, care acționează ca un club de dezvoltare comunitară pentru tineri, având scopul principal de a identifica și promova valorile locale prin diverse activități de educație non-formală, de valorificare a tradițiilor și obiectivelor locale, dar și de conștientizare a beneficiilor produselor locale.

Asociația Monumentum este o organizație al cărei scop principal este salvgardarea arhitecturii tradiționale prin proiecte de restaurare și de educare a societății civile, contribuind la revitalizarea spațiului rural. Alături de alte 8 organizații existente sau nou create în domeniul patrimoniului din mai multe regiuni ale României, Asociația Monumentum a reușit să dezvolte proiectul Ambulanța pentru Monumente, creând astfel o rețea de ambulanțe care își propune să acționeze în domeniul salvgardării patrimoniului imobil prin punerea în siguranță a acestuia cu ajutorul voluntarilor, al meșterilor și al comunităților locale, totul sub îndrumarea specialiștilor din domeniul conservării și restaurării monumentelor istorice. Proiectul „Ambulanța pentru Monumente” este susținut de Fundația Regelui Charles, iar în 2020 a câștigat Premiul Publicului în cadrul Premiilor Europene pentru Patrimoniu, Europa Nostra 2020.

Asociația de Ecoturism din România (AER) este un ONG ce are ca scop principal promovarea ecoturismului, atât prin derularea unor campanii de informare, cât și prin proiecte și propuneri menite să dezvolte infrastructura ecoturistică din România. Reprezentând un parteneriat între diverși actori activi în zona turistică atât din mediul privat cât și din mediul public, AER oferă diverse tipuri de servicii ce au ca scop creșterea implicării în turism durabil din țară, printre care consultanță, certificate în ecoturism (un mecanism dezvoltat de AER), precum și diverse proiecte pentru a atrage vizitatori și a crește popularitatea ecoturismului (centre de vizitare, poteci tematice etc.). AER afirmă și rolul important pe care ecoturismul îl poate avea pentru mediul rural, oferind oportunități pentru meșteșugari și mici producători, și crescând nivelul de trai în satele ce sunt aproape de zonele vizitate. Printre proiectele AER ce implică mediul rural cel mai recent a fost derulat între septembrie 2020 și martie 2023 - „Digitalroutes@Culture” - creând o platformă online prin care elemente ale patrimoniului cultural și natural sunt arătate și prezentate.

Caravana cu medici este o organizație non-profit ce are ca scop creșterea accesului la asistență și cunoștințe medicale în mediul rural român. Activitatea lor ia forma unor caravane mobile, care vizitează diverse sate din țară cu un nivel crescut de sărăcie și o stare de sănătate scăzută, pe parcursul a 18 weekenduri în fiecare an. Caravana este alcătuită atât din medici, cât și din studenți și rezidenți, și oferă consultații gratuite generale și de specialitate, dar și servicii de informare și educație sanitară pentru populațiile rurale. Pentru eficientizarea serviciilor oferite, Caravana colaborează cu autoritățile locale și cu medici de familie locali dacă există, precum și crează o bază de dată ce cuprinde studiile efectuate.

Asociația Pentru Susținerea Agriculturii Țărănești (ASAT) este o organizație care promovează conceptul de agricultură susținută de comunitate, contribuind astfel la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile din punct de vedere social, al mediului și economic. Prin modelul agriculturii susținute de comunitate, ASAT își propune realizarea unor parteneriate de solidaritate între micii producători agricoli și consumatorii urbani, care se angajează reciproc pentru un sezon agricol. Parteneriatele ASAT se bazează pe relații transparente și stabile între consumatori și producători, depășind logica cerere-ofertă a pieței. Consumatorii se angajează să primească săptămânal un coș de legume, contribuind cu un avans și o rată lunară pe întregul sezon agricol, prin intermediul unui contract individual cu producătorul, în final scopul fiind creșterea accesului la hrană sănătoasă și produsă local și sprijinirea agriculturii tradiționale.

Prin asociația non-profit Merci Charity Boutique, a fost lansat primul concept store caritabil din România, „Merci - Căsuța faptelor bune”, aflat în București. În cadrul său, sunt susținute și derulate diverse inițiative ce au ca scop creșterea accesului la educație și sănătate, în special în mediul rural. Printre acestea se numără și „Zâna Merciluță”, un proiect desfășurat sub forma a două cabinete stomatologice mobile ce vizitează diverse localități din mediul rural, cu scopul de a oferi consultații și tratamente dentare pentru copii. Cabinetele reunesc medici cu studenți la stomatologie, ce împreună asigură atât servicii de educare dentară menită să prevină apariția problemelor, cât și servicii de tratare a problemelor stomatologice apărute sau, în cazul unui grad mai mare de complexitate, trimiterea către un cabinet stomatologic. Prin acest proiect, 863 de copii din mediul rural au beneficiat de tratament stomatologic și 4040 de o sesiune de educare dentară în 2022.

Asociația pentru Dezvoltare Activă ADA este un ONG ce are ca scop principal implicarea și sprijinirea tinerilor în activități civice și sociale, destinate îmbunătățirii calității vieții și dezvoltării comunităților din care fac parte. Printre proiectele în care este implicată, principal este „European Youth Village” („Satul European de Tineret”), un program destinat tinerilor din mediul rural, desfășurat anual din 2018 și coordonat de alături de Go Free – Asociaţia pentru Sprijinirea Societăţii Civile. Scopul programului este acela de a oferi tinerilor din rural șansa de a interacționa, de a colabora și de a contribui activ la dezvoltarea comunității din care provin. Prin acest program, în fiecare an, un număr de sate primesc titlul de „Sat European de Tineret”, urmând să dezvolte proiecte alături de tineret, spre adresarea unor probleme și nevoi, primind sprijin și de la coordonatorii programului. Spre facilitarea comunicării între tineri, precum și sporirea participării lor, în cadrul programului sunt organizate Summitul și Gala Tinerilor din Mediul Rural, la care pot participa și alte tipuri de actori prezenți în mediul rural, precum ONG-uri sau autorități locale. Programul își propune și implicarea directă a tineretului în procesul decizional la nivel local și regional, prin Carta Albă a Tinerilor din Mediul Rural și prin Rețeaua Informală a Tinerilor din Mediul Rural.

Federația Națională A Grupurilor De Acțiune Locală (FNGAL) este organizația care reunește și sprijină cele 239 de Grupuri de Acțiune Locală (GAL) din România, din care doar 183 sunt membre ale Federației. FNGAL are un rol important în influențarea politicilor publice de dezvoltare a zonelor rurale, dar și în oferirea de îndrumare și asistență tehnică potențialilor aplicanți la proiectele finanțate prin GAL-uri. GAL-urile sunt organizații create atât de autorități publice locale (primării, consilii județene etc.), cât și de organizații neguvernamentale (ONG-uri) sau alte entități active în dezvoltarea rurală, astfel structura și statutul lor juridic pot varia. În România, GAL-urile funcționează în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală ca un mecanism de implementare al programului LEADER de la nivelul UE. Aceste Grupuri Locale nu sunt altceva decât parteneriate publiceprivate formate din reprezentanți ai diferitelor sectoare din comunitatea rurală, cum ar fi fermieri, reprezentanți ai autorităților locale, organizații neguvernamentale, societatea civilă și sectorul privat, având ca scop principal identificarea nevoilor și potențialului zonelor pe care le reprezintă.

Romanian American Foundation (RAF) este o fundație care investește în antreprenoriat, educație și dezvoltare comunitară prin acordarea de granturi sau finanțări rambursabile, disponibile prin fondul de investiții Romanian-American Enterprise Fund, care este activ de peste 15 ani în România. RAF are o componentă de economie rurală care se axează pe două direcții. Una dintre acestea este dezvoltarea oportunităților pentru fermieri mici, prin diverse programe de sprijinire a liceelor agricole, dezvoltarea Food Hub-urilor sau a cooperativelor pentru micii producători, cea de-a doua direcție fiind dezvoltarea locală prin crearea destinațiilor de ecoturism. Un alt program care sprijină comunitățile rurale este Teach for Romania, care, împreună cu sprijinul Ministerului Educației și al inspectoratelor școlare, își propune recrutarea și pregătirea profesorilor pentru a preda în școlile dezavantajate din mediul rural.

Agențiile de Dezvoltare Regională din România (ADR-uri) sunt „organisme neguvernamentale, non profit, de utilitate publică, cu personalitate juridică”, ce funcționează în baza Legii 315, și au rolul de a coordona și implementa politica de dezvoltare regională în țară. Există opt ADR-uri în România, corespunzând celor opt regiuni de dezvoltare. Acestea au un rol important în dezvoltarea regiunilor prin elaborarea strategiilor, programelor și planurilor de dezvoltare regională, care includ ca prioritate și dezvoltarea rurală, colaborează cu autoritățile locale, organizațiile neguvernamentale și alte părți interesate pentru a coordona eforturile în direcția echilibrării diferențelor de dezvoltare din cele 8 regiuni. Totodată, ADR-urile facilitează accesul la fonduri naționale și europene, gestionând fondurile din Programul Operațional Regional (POR), iar odată cu Planul Național de Redresare și Reziliență au fost incluse în gestionarea investițiilor din componentele Sănătate, Educație și Reforme sociale, componente ce au în vedere și zonele rurale.

„Împreună pentru Sănătate Rurală” este un proiect inițiat de Societatea Studenților în Medicină din București (SSMB), prin care este oferită asistență medicală primară în diverse sate din mediul rural. În fiecare lună, o caravană alcătuită din 20-25 studenți la Medicină, alături de rezidenți și medici specialiști, vizitează un sat și efectuează un examen clinic complet, precum și examene de specialitate pentru un număr cât mai mare de pacienți (de obicei, 300-400 pe weekend). Satele sunt alese în funcție de existența unui medic de familie local, fiind uneori contactați direct și de către locuitori ai satului, cu preponderență preoți sau membrii ai primăriilor.

Importante pentru dezvoltarea mediului rural sunt și afacerile locale ce aparțin meșterilor tradiționali, dar și producătorilor mici și mijlocii agricoli și artizanali. Pentru promovarea și creșterea acoperirii acestora, diverse asociații și comunități au fost înființate, unele de către administrațiile locale - precum brand-ul „Miere de Jurilovca” coordonat de Primăria Comunei Jurilovca din județul Tulcea - și altele de actori privați - precum asociația „Arome Transilvane” a producătorilor de fructe de pădure din satele de lângă Cluj-Napoca. Vânzarea produselor create de aceste afaceri locale este facilitată și de către diverse platforme online prin care produsele sunt prezentate și pot fi comandate, printre care „Cutia Țăranului” și „Legume Verzi”. Pentru creșterea vizibilității producătorilor în sine, diverse hărți au fost create ce mapează afacerile active în diferite zone, spre exemplu Harta Meșterilor în Construcții realizată de Ordinul Arhitecților din România, Harta Meșteșugarilor sau harta Via Profi destinată produselor alimentare și agricole.

Ordinul Arhitecților din România (OAR) este o organizație profesională, cu filiale în toată țara, care sprijină interesele arhitecților și a cărei funcție principală este cea de registru, prin acordarea dreptului de semnătură arhitecților și prin gestionarea Tabloului Național al Arhitecților publicat anual în Monitorul Oficial al României. Prin proiectele sale, OAR promovează arhitectura, împreună cu domeniile sale conexe, ca un alt mijloc de creștere a calității vieții, ce are și implicații economice, sociale și ecologice. În anul 2014, OAR a fondat Grupul de lucru RURAL pentru a veni în sprijinul problemelor cu care confruntă mediul rural românesc, în ceea ce privește protejarea și promovarea identității culturale locale și a patrimoniului existent. O primă inițiativă a grupului RURAL a fost elaborarea unei serii de Ghiduri de Arhitectură Rurală pentru încadrarea în specificul local, până în prezent fiind realizate 53 de ghiduri, iar 7 fiind în curs de publicare. În completarea acestor ghiduri, grupul a realizat și o hartă interactivă online, „Harta Meșterilor în Construcții” care mapează meșterii și produsele lor, contribuind astfel la educarea publicului larg, a arhitecților și a beneficiarilor finali cu privire la înțelegerea diferitelor meserii și a produselor derivate din acest domeniu.