Education for Romania / Școli sigure și bine administrate

Atmosfera mediului de învățare nu încurajează starea de bine

Există studii internaționale care indică faptul că atmosfera mediului școlar influențează în mod activ performanța și starea de bine a elevilor (Kutsyuruba et al., 2015). De aceea, este important ca aceasta să încurajeze învățarea pentru a stimula elevii și a-i ajuta să performeze. În acest capitol vom descrie pe larg problemele legate de atmosfera din mediul de învățare din România.

Munca individuală și temele pe care trebuie să le facă un elev pentru a fi pregătit la oră poate reprezenta pentru elevi un factor de stres. Studiul Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) publicat în 2018 de Organizația Mondială a Sănătății, indică faptul că în România, satisfacția școlară (percepută prin răspunsul la întrebarea „Îți place la școală?”) scade odată cu înaintarea în vârstă, observându-se un declin brusc între vârsta de 11 și 13 ani. Dacă la 11 ani, 37,70% dintre elevi, respectiv 40% dintre eleve declarau că le place la școală, la 13 ani, doar 15,20% de elevi, respectiv 16,70% de eleve mai erau de aceeași părere (HBSC, 2018).

În cadrul aceluiași studiu s-a măsurat și percepția presiunii școlare, iar rezultatele arată că 4 din 10 adolescenți cu vârstele între 11 și 15 ani au raportat un nivel mediu sau chiar ridicat de stres provocat de temele pe care le primesc. În relație cu vârsta, se pare că nivelul de presiune școlară a crescut o dată cu aceasta. Astfel, dacă la vârsta de 11 ani aproximativ 29% din elevi resimt stres provocat de teme și activitățile școlare, la vârsta de 15 ani, procentajul crește la aproximativ 44% (HBSC, 2018). În ciuda rezultatelor acestei cercetări care indică faptul că mediul de învățare este în general marcat de presiune și stres, un alt studiu arată faptul că 97% dintre profesorii din România sunt de acord că elevii și profesorii de obicei relaționează bine în cadrul mediului de învățare. Acest lucru sugerează că profesorii nu sunt conștienți de realitatea situației sau de faptul că atmosfera nu este una plăcută (Talis, 2018).

Pentru ameliorarea modului în care se desfășoară procesele educaționale, este nevoie de inițiativă, atât din partea conducerii școlilor și autorităților, cât și din partea profesorilor, aceștia din urmă fiind singurii care manifestă real dorința de a porni demersuri pentru îmbunătățirea educației. De exemplu, ei pot folosi metode mai noi de predare, pot adapta curriculum-ul cu materiale mai actuale, pot organiza activități extracurriculare. Cu toate acestea, profesorii nu pot fi de cele mai multe ori recompensați financiar pentru gradul mai mare de implicare.

Deși prin Anexa la ordinul Ministrului Educației nr. 3551/07.04.2022 există o metodologie de acordare a gradației de merit pentru cadrele didactice care predau în învățământul preuniversitar, în realitate această gradație se acordă luând în calcul performanța elevilor care constă mai degrabă în rezultatele la olimpiade și concursuri școlare, și nu în baza competențelor pe care le-au acumulat. Mai mult decât atât, această gradație poate fi obținută doar o dată la 5 ani și nu implică bonusuri adiționale bazate pe performanță. Dacă un profesor are inițiativă de a face o schimbare sau de a îmbunătăți actul educațional, de cele mai multe ori o face fără să aibă așteptări de recompensare, însă munca în plus și burnout-ul descurajează efortul suplimentar.

În anul 2016, a fost introdus prin Ordinul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice (OMENCS) nr. 4742/10.08.2016 dreptul elevilor de a acorda feedback semestrial. Însă în lipsa unei metodologii aprobate de minister, implementarea nu s-a realizat precum era de așteptat. În anul 2021 metodologia a fost aprobată și transformată în obligativitate în urma presiunilor Consiliului Național al Elevilor. Scopul colectării feedback-ului semestrial anonim este de a oferi elevilor ocazia să își exprime opinia vizavi de activitățile educaționale la care au participat pe parcursul semestrului, cu scopul de a oferi profesorilor informații relevante care să îi sprijine în îmbunătățirea procesului educațional și, centrarea lui pe nevoile elevilor.

Consiliul Național al Elevilor a realizat pentru primul semestru al anului școlar 2021-2022 un raport cu privire la acordarea feedback-ului semestrial. Întrebați dacă în școala lor s-a colectat feedback, 42.6% dintre elevi au spus că nu s-a organizat un astfel de proces, iar în școlile în care nu s-a implementat demersul, printre motivele identificate se regăsesc lipsa de interes a elevilor și a cadrelor didactice, interpretarea greșită a metodologiei (unele școli au interpretat-o ca nefiind obligatorie sau alte școli au înțeles că feedback-ul trebuie colectat la final de an școlar), lipsa de timp din cauza orarului încărcat, dar și lipsa de promovare adecvată a demersului în rândul cadrelor didactice și a directorilor, lucru care a determinat neînțelegeri ale acestora cu privire la atribuțiile pe care le au în cadrul procesului (Consiliul Național al Elevilor, 2022).