Education for Romania / Școli sigure și bine administrate

Implicarea comunității în dezvoltarea școlilor este limitată

Școlile reprezintă o componentă importantă a oricărei comunități, care au nevoie de implicare acesteia pentru a se dezvolta. Studiile internaționale arată că o implicare activă a comunității aduce beneficii dezvoltării școlilor, precum scăderea ratei de abandon școlar (McAlister, 2013). Astfel, de cele mai multe ori, deși școlile au nevoie de ajutor pentru a funcționa și a se dezvolta, aceste nevoi nu sunt vizibile pentru comunitate, parte din lipsa aptitudinilor directorilor de a promova școala, fie din lipsa de interes pentru a căuta ajutor. Pentru că elevii vor ajunge membrii activi ai comunității din care fac parte, acesta reprezintă un motiv important pentru care comunitatea la rândul ei ar trebui să se asigure că au o contribuție în dezvoltarea unor membrii funcționali (Catherine D., 2022). În cadrul acestui capitol vom discuta pe larg problemele legate de implicarea comunității în dezvoltarea școlilor.

Implicarea părinților în mediul școlar, fie din postura de luare a deciziilor, fie din postura de participare la diverse inițiative reprezintă un aspect important pentru parcursul elevilor. Din interviurile pe care le-am făcut, am aflat că lipsa de implicare a părinților poate avea o serie de implicații pentru parcursul elevului precum absenteismul sau eșecul școlar.

Motivele pentru care părinții nu se implică în activitățile școlare sunt și ele diverse - fie ei însăși nu au avut un parcurs școlar și atunci nu acordă la fel de multă importanță, fie nu au timp pe care să-l dedice, fie nu înțeleg importanța educației. Cu toate acestea, atât profesorii, cât și directorii ne-au indicat cât de mult ar fi de ajutor implicarea părinților pentru successul școlar al copiilor.

Lipsa de servicii sociale reprezintă o problemă gravă în România, iar aceste deficiențe exercită o presiune considerabilă asupra sistemului de învățământ și, în special, asupra școlilor. Școlile trebuie să aloce resurse financiare și umane suplimentare pentru a face față nevoilor specifice ale elevilor afectați de lipsa serviciilor sociale. Insuficiența serviciilor sociale poate conduce la un dezechilibru în alocarea resurselor și poate limita capacitatea școlilor de a oferi o educație de calitate pentru toți elevii.

Aceste lipsuri sunt cu atât mai mult resimțite de către cei mai vulnerabili. Elevii proveniți din grupuri vulnerabile adesea se confruntă cu lipsa accesului la resurse și suportul necesar pentru a-și dezvolta potențialul și a reuși în școală. Carențele în furnizarea serviciilor sociale (cum ar fi: consilierea psihologică, serviciile de asistență socială sau sprijinul pentru familii) pot crea obstacole majore în calea succesului lor educațional. Mai mult decât atât, școlile se confruntă cu responsabilitatea de a compensa lipsa serviciilor sociale prin furnizarea unui suport suplimentar pentru elevi.

Asta se traduce în faptul că profesorii și personalul școlar trebuie să se ocupe de probleme care depășesc domeniul lor de expertiză în educație. Ei trebuie să acorde atenție nevoilor emoționale, sociale și de sănătate ale elevilor, pentru a compensa ceea ce ar trebui să fie oferit de serviciile sociale. Suprasolicitarea personalului școlar poate afecta și ea la rândul ei calitatea educației și conduce la epuizare și demotivare în rândul cadrelor didactice. Elevii care se confruntă cu dificultăți în familie sau care au nevoie de sprijin suplimentar pot manifesta comportamente disruptive sau pot întâmpina dificultăți în relațiile cu colegii și cu personalul școlar. Aceste probleme afectează climatul școlar și pot perturba procesul de învățare pentru toți elevii.