Sprijin, nu pedepse pentru persoane cu dependențe

Persoanele dependente au nevoie de sprijin pe termen lung, de înțelegere din partea comunității și de încredere în cei la care apelează. Tulburările din sfera dependenței nu ar trebui să definească persoanele care trec prin astfel de greutăți, însă, scăpate de sub control, ele pot ajunge să le acapareze viața și să îi afecteze pe cei din jur. Este o problemă deosebit de frecventă și, din păcate, foarte puțin înțeleasă. Dependența nu trebuie privită ca o slăbiciune morală sau lipsă de voință, astfel că ne concentrăm atenția pe aspectele care pot fi schimbate și îmbunătățite în abordarea și tratarea dependenților.

Munca din spatele acestui raport de cercetare a fost una colosală din partea unei echipe dedicate care a lucrat neîncetat pentru a descoperi nu doar blocajele din sector, ci și moduri prin care tehnologia poate fi un aliat de încredere al celor care zi de zi oferă sprijin și soluții pentru persoanele care se confruntă cu dependența.

La finalul acestui raport veți găsi 22 de propuneri de soluții digitale pe care ne dorim să le implementăm împreună. 22 de motive de speranță că schimbarea este posibilă.

Dependența este starea în care o persoană are nevoie (sau depinde) de un lucru pentru a supraviețui sau a funcționa. Aplicat la substanțe, termenul descrie o nevoie repetată de administrare a unei substanțe pentru ca o persoană să se simtă bine sau, în unele cazuri, pentru a nu se simți rău. Dependența vine cu o serie de simptome (sau manifestări) cognitive, comportamentale și fiziologice care indică faptul că persoanei îi este afectată capacitatea de a controla consumul, continuând folosirea acesteia în ciuda consecințelor adverse.

Conform literaturii de specialitate, semnele dependenței ar putea fi toleranța la substanță sau nevoia de de a crește nivelul de consum pentru a obține un efect; simptome de sevraj dacă se oprește administrarea ei, inclusiv dificultăți de a reduce sau a renunța la ea; alocarea unui timp semnificativ din viața de zi cu zi pentru obținerea, consumul și/sau recuperarea după consumul substanței; continuarea consumului chiar și dacă sunt recunoscute efectele psihologice, fizice și sociale ale consumului; retragerea din activități sociale și recreaționale (J. Hopkins University, 2023). Deși aceste semne se referă preponderent la consumul de substanțe, ele sunt relevante și pentru comportamentele adictive (care provoacă dependență), care se pot manifesta similar.

În cadrul acestui raport am analizat o serie de dependențe din perspectiva modului în care ele apar și sunt gestionate în societatea noastră, uitându- ne atât la modul în care se face prevenția lor, cât și gestionarea sau tratarea lor. Cele 40 de probleme identificate în cercetarea noastră sunt grupate în șapte teme. Acestea includ lipsa unei abordări integrate și dintr-o perspectivă de sănătate publică în gestionarea dependențelor la nivel național, care are implicații severe asupra serviciilor existente și a modului n care sunt livrate. Abordăm și subiectul lipsei de prioritate politică și instituțională în gestionarea dependențelor în România, în ciuda poverii lor în societate. Facem referire și la problemele asociate cu cadrul legal și lipsa politicilor publice sau limitările celor care există în a veni în întâmpinarea nevoilor populației. Discutăm o serie de probleme specifice legate de prevenție și de tratament, cât și oportunitățile ratate la nivel național de a interveni în momente cheie, care să sprijine abordarea mai eficientă a dependențelor. Nu în ultimul rând, abordăm și perspectiva dependențelor ca barieră în accesarea de servicii în general, cât și câteva probleme specifice cu care se confruntă familiile persoanelor cu dependență.

Dacă răsfoiți acest raport, veți observa că deși abordăm o serie de dependențe (atât de substanțe cât și comportamente), nu am grupat problemele tematic pe tipuri de dependențe. În încercarea de a analiza problemele sistemice printr-o abordare integrată, am ales să le prezentăm prin intermediul temelor lor comune. În urma acestui efort am putut însă concluziona că dependențele, deși deseori au cauze, manifestări și chiar uneori moduri de tratament comune, abordarea lor fragmentară face ca ele să fie gestionate extrem de diferit în țara noastră, cu ineficiențe specifice fiecărei abordări.
Spre exemplu, consumul de droguri este reglementat, dar abordat dintr-o perspectivă preponderent infracțională, gestionarea acestui fenomen fiind coordonată chiar de către instituții din structura Ministerului Afacerilor Interne. Este important să menționăm că într-adevăr, consumul per se nu este o infracțiune în România, însă deținerea de orice substanță interzisă, în orice scop, este incriminat. Iar toate măsurile care se iau pentru gestionarea acestui fenomen vin preponderent dintr-o paradigmă de penalizare (pentru scăderea așa-numitei oferte de droguri) și mai puțin dintr-una de sănătate, centrată pe nevoile celor expuși la consum și dependențe. Consumul de alcool este abordat dintr-o perspectivă de sănătate, însă doar formal, fără acțiuni concrete, cu entități formate sub Ministerul Sănătății să coordoneze acțiuni în acest sens care nu pot raporta nicio inițiativă concretă. Consumul de tutun a beneficiat mai mulți ani de o abordare de sănătate publică (inclusiv prin programe de sănătate dedicate), care însă momentan suferă de o puternică subfinanțare. Acest lucru face ca eforturile de până acum, care ar avea potențial să fie instituționalizate, să fie aproape zadarnice.

În tot acest timp, jocurile de noroc reușesc să treacă pe sub orice radar al sistemului de sănătate. Din analiza modului în care ele sunt abordate, par să fie strict o preocupare economică pe agenda României, în ciuda magnitudinii acestui fenomen, cu mari implicații de sănătate. Spre exemplu, studiile internaționale sugerează că pentru fiecare persoană care are probleme cu jocurile de noroc, alte șase persoane sunt afectate, cu 2-19% din populație fiind într-un fel sau altul afectată de comportamentul de jocuri de noroc al altcuiva (Booth, 2021). Cu toate acestea, la nivel instituțional lipsesc inițiative de a adresa această dependență ca o problemă de sănătate și/ sau ca o problemă a comunității extinse. Iar alte dependențe, cum ar fi comportamentul de gaming (jocurile video sau cele pe calculator) apar doar marginal în discursul public și aproape deloc la nivel instituțional.

Citește mai mult

🟡 Soluții proiectate

Descoperă soluțiile digitale pe care le-am conceput în cadrul programului și modurile în care ele pot să contribuie la schimbarea pe care ne-o dorim cu toții în România.