Istoria României din perspectiva incluziunii pentru persoanele LGBTQIA+

1864 În Codul Penal promulgat de Alexandru Ioan Cuza, inspirat din cel rancez, nu existau diferențe între tratamentul relațiilor heterosexuale sau homosexuale.

Sub Carol al II-lea homosexualitatea devine pentru prima oară fapt penal pe teritoriul României; relațiile homosexuale, numite în lege acte de inversiune, sunt incriminate doar dacă provoacă scandal public.

În perioada comunistă este incriminat orice act sexual între persoane de același sex, fără să mai fie nevoie ca acesta să provoace un scandal public.

Sub regimul Ceaușescu este rescris Codul Penal și, conform Articolului 200, relațiile homosexuale sunt pedepsite cu închisoarea între 1 și 5 ani.

România semnează Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și este primită în Consiliul Europei, cea mai importantă organizație de drepturile omului din Europa. Statutul de membru în Consiliul Europei a reprezentat o condiție obligatorie în aderarea României la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO). Astfel, România se angajează să interzică discriminarea pe bază de orientare sexuală.

Sub presiunea Consiliului Europei, Articolul 200 a fost modificat ca doar activitățile homosexuale care produc scandal public să fie pedepsite prin lege.

Devine legală schimbarea mențiunii privind sexul în actele de stare civilă dacă au avut loc procedurile chirurgicale pentru schimbarea sexului.

Se abrogă Articolului 200 din Codul Penal și astfel se dezincriminează relațiile sexuale între persoane de același sex.

Se modifică Codul Civil pentru definirea căsătoriei în mod explicit ca uniune între o femeie și un bărbat, în locul formulării anterioare care menționa doar uniunea între doi soți.

Are loc Referendumul pentru familie, inițiat de Coaliția pentru Familie, pentru redefinirea modului în care este definită familia în Constituție, ca uniune exclusivă între o femeie și un bărbat.

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Coman și Hamilton: un cuplu căsătorit format din două persoane de același sex este recunoscut ca atare în orice țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește libera circulație.

Curtea Constituțională a României confirma decizia CJUE: statul trebuie să recunoască dreptul de ședere în România al persoanelor de același sex căsătorite, dacă unul dintre membrii cuplului este cetățean UE.

Organizația Mondială a Sănătății a scos incongruența de gen (identificarea cu alt gen decât sugerează sexul biologic) de pe lista afecțiunilor psihice.

Parlamentul aprobă legea care interzice discuțiile despre identitatea de gen în educația formală. Este trimisă de Președinte la Curtea Constituțională, care o declară neconstituțională.

CEDO condamnă România în cazul incidentelor de la Cinematograful Muzeului Țăranului Român din 2013. O proiecție a unui film LGBTQ+ la Muzeul Țăranului Român care a fost întreruptă de protestatari cu manifestații homofobe, iar jandarmeria a jucat un rol pasiv. CEDO a stabilit că România a încălcat dreptul la nediscriminare, demnitate umană și întrunire pașnică a comunității LGBTQ+.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului condamnă România pentru lipsa unei proceduri clare prin care persoanele trans pot realiza tranziția judiciară, adică își pot schimba genul în actele de stare civilă.

Asociația ACCEPT împreună cu 21 de cupluri de același sex dau statul român în judecată la CEDO pentru încălcarea dreptului la viața de familie, prin nerecunoașterea căsătoriilor sau parteneriatelor civile între persoane de același sex. Cazul încă așteaptă o decizie.