Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a fost înființată în 2002, prin instituţionalizarea cadrului de lucru al Comisiei Interministeriale Antidrog, având scopul de a asigura la nivel național coordonarea unitară a luptei împotriva traficului și consumului ilicit de droguri, pe baza unei strategii naționale. Instituției înființate îi revenea și misiunea de a asigura elaborarea, dezvoltarea şi promovarea politicilor în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri.

Printre principalele atribuții ale Agenției se numără: elaborarea Strategiei naționale antidrog și planul său de acțiune, coordonarea, monitorizarea și evaluarea activităţii desfăşurate de instituţiile, organizaţiile guvernamentale implicate în realizarea obiectivelor prevăzute în Strategie, colaborarea cu organizații neguvernamentale în scopul realizării obiectivelor prevăzute în Strategie, efectuarea de studii, cercetări şi analize privind evoluţia fenomenului traficului şi consumului ilicit de droguri, comunicarea internațională (către instituțiile europene) a informațiilor legate de fenomenul drogurilor din România, etc. Așadar, instituția are rolul de a contura întreg cadrul prin care problema traficului și consumului de substanțe ilegale este abordată de către stat. În prezent instituția este o structură în cadrul Ministerul Afacerilor Interne.

Ministerul Sănătății este principalul actor din domeniul sanitar public în România. Acesta coordonează oferirea de servicii de sănătate populației largi, contribuie la definirea cadrului legal și de politici publice în domeniu și are un rol important în zona de prevenție și promovare a sănătății. Serviciile de sprijin pentru prevenirea și tratamentul dependențelor și al efectelor consumului de substanțe (cât și al comportamentelor adictive) asupra sănătății sunt o componentă importantă a serviciilor pentru sănătatea publică. Setarea unui cadru legal potrivit pentru ca aceste servicii să poată fi oferite și ca toți cetățenii să le poată accesa este vitală pentru a adresa problema dependențelor la nivelul întregii țări. Ministerul Sănătății prin intermediul Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog este colaborator al Agenției Naționale Antidrog în dezvoltarea și implementarea strategiei naționale antidrog. De asemenea, Ministerul Sănătății coordonează prin intermediul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Programul Național STOP Fumat. Iar prin intermediul Consiliul Național pentru Coordonarea Politicilor și Acțiunilor de Reducere a Consumului Dăunător de Alcool în România, Ministerul Sănătății ar trebui să asigure strategii eficiente în domeniul efectelor asupra sănătății al consumului de alcool.

Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog este o instituție publică de specialitate, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Sănătății. Principalele responsabilități ale acesteia sunt de coordonare a răspunsului sistemului sanitar privind sănătatea mintală și consumul de droguri, de a propune către Ministerul Sănătății politici publice și legi în domeniul sănătății mintale, să ofere consultanță de specialitate în domeniu, dar și să propună priorități Ministerului în ceea ce privește programele de sănătate. Printre principalele atribuții ale sale se află monitorizarea și evaluarea serviciilor de sănătate mintală și coordonarea activităților de consiliere medicală în domeniul consumului de droguri, desfășurate în cadrul structurilor cu atribuții în îngrijirea persoanelor toxicodependente din rețeaua Ministerului Sănătății. Pe lângă abilitatea de a avea o privire de ansamblu asupra politicilor referitoare la sănătatea mintală și modalitatea de implementare a acestora, CNSMLA are și rolul de a contribui la formarea profesională a personalului care lucrează în rețeaua națională de sănătate mintală, inclusiv a specialiștilor din domeniul adicțiilor, prin organizarea de cursuri, asigurarea de consultanță și asistență tehnică.

Institutul Naţional de Sănătate Publică, instituție ce se organizează și funcționează în subordinea Ministerului Sănătății, are drept scop principal îndrumarea tehnică și metodologică a rețelei de sănătate publică, supravegherea stării de sănătate a populației, monitorizarea bolilor transmisibile și netransmisibile, identificarea problemelor de sănătate comunitară, dezvoltarea de metodologii și instrumente de monitorizare a sănătății publice și realizarea de activități de promovare și educare în domeniul sănătății publice în rândul populației generale. Dependențele sunt considerate probleme de sănătate publică, așadar, ca instituție centrală însărcinată cu misiunea de a coordona toate inițiativele îndreptate spre problemele de sănătate publice existente, aceasta dezvoltă cercetări și programe și în acest sens. Prin Centrul Național de Supraveghere a Bolilor Netransmisibile, instituția are și un rol de cercetare și centralizarea de date despre situația problematicii unor tipuri de adicții în România. De exemplu, instituția publică și rapoarte naționale asupra stării de sănătate a populației, care acoperă și subiecte precum consumul de tutun și consumul de alcool.

Înființat prin Hotărârea de Guvern nr. 160 din 11 Martie 2015, Consiliul este un organism fără personalitate juridică care funcționează sub coordonarea Ministerului Sănătății. Conform hotărârii de înființare, Consiliul urma să fie compus dintr-un comitet interministerial, cu rol decizional, format din membrii ai tuturor ministerelor implicate în problematică, un comitet consultativ, format din reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ai societății civile cu activitate relevantă, și un secretariat tehnic, compus din reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Consiliul a fost constituit din membri ai organismelor menționate, însă din anul 2015 până în anul 2022, acesta s-a reunit de doar cinci ori și nu a produs niciun raport anual și nicio strategie sau acțiuni concrete în domeniu. Agenda celei de-a treia întâlniri a acestuia, din data de 1 noiembrie 2018 (la mai bine de trei ani de la înființare), includea ,,Discutarea și adoptarea regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului’’. Conform ordonanței de urgență, exista un termen de 45 de zile pentru a elabora și adopta, în prima sa reuniune, regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este o instituție publică de interes național care gestionează și administrează sistemul de asigurări sociale de sănătate în România. Instituția joacă un rol cheie în accesul public la sistemul sanitar, una dintre atribuțiile principale fiind stabilirea contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, după consultarea cu toți actorii naționali relevanți.

De aici reiese importanța acestei instituții - dacă o persoană este asigurată sau nu, dacă poate beneficia de consiliere psihologică decontată din asigurările sociale sau în ce context, cum este finanțat spitalul în care accesează servicii psihiatrice, care sunt procedurile de decontare ale acestor servicii, dacă persoana are dreptul la tratament gratuit sau chiar și ce furnizor de servicii îi poate oferi acest tratament - toate aceste aspecte sunt impactate de hotărârile CNAS.

În subordinea CNAS se află și Casele de Asigurări de Sănătate Județene și cea a Municipiului București (CJAS-uri, respectiv CASMB), Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (CASMTCT), cât şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (CASAOPSNAJ). Toate au personalitate juridică și bugete proprii, însă activitatea lor este subordonată CNAS.

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului României. Oficiul a fost înființat în scopul gestionării unitare a unor baze de date și a unui sistem informatic de monitorizare și control care să permită diminuarea evaziunii fiscale în domeniu și creșterea încasării taxelor și impozitelor la bugetul de stat. De asemenea, această instituție s-a înființat și pentru a adapta reglementările jocurilor de noroc în funcție de implicațiile lor sociale asupra unor categorii vulnerabile, pentru prevenire a dependenței și protecție a minorilor.

În vederea promovării principiilor și măsurilor privind reducerea efectelor negative ale jocurilor de noroc, a fost înființat în cadrul ONJN Serviciul Promovare Joc Responsabil. Rolul structurii este de a realiza activități pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc, realizarea de programe de protecție a tinerilor și a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc, prevenirea și tratamentul dependenței de jocuri de noroc, realizarea promovării și a publicității responsabile.

Un alt mijloc prin care instituția gestionează scopul de a reduce riscurile legate de dependența de jocuri de noroc este redactarea unui Cod Etic de Comunicare Responsabilă în Domeniul Jocurilor de Noroc. Acest document oferă cadrul destinat să asigure o comunicare comercială care are scopul de protejare a minorilor și a altor persoane vulnerabile, de a fi expuse la mesajele care promovează jocurile de noroc.

Comisia Uniunii Europene este corpul executiv al Uniunii Europene. Aceasta administrează acțiunea UE prin Directorate Generale împărțite pe domenii precum ministerele unui stat. Comisia este singura care poate propune inițiative de lege, în timp ce Parlamentul poate emite doar recomandări. Consiliul Uniunii are, la rândul său, putere legislativă de inițiere, dar momentan nu la nivelul critic al Comisiei. Comisia publică rapoarte anuale pe mai multe direcții, una fiind sănătatea. Pe lângă susținerea proiectelor europene din domeniul sănătății, Comisia are și un Grup de Coordonare pentru Promovarea Sănătății, Prevenirea Bolilor și Gestionarea Bolilor Netransmisibile (SGPP) înființat oficial în 2018. Grupul a fost format în completarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ONU care vizează și zona de sănătate, unde este abordat și subiectul dependențelor. Grupul Civil Society Forum on Drugs (CSFD) este o altă structură importantă formată din 45 de organizații nonguvernamentale din Europa, care este o platformă de comunicare între Comisie și societatea civilă pe subiectul drogurilor. Din partea României, Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) este membru al CSFD.

Parlamentul European este principalul organ legislativ al Uniunii (față de care Comisia trebuie să răspundă), echivalent majorității parlamentelor naționale din statele membre. Singurul corp cu membri aleși direct de către cetățenii europeni, o dată la cinci ani, PE nu are drept de inițiativă legislativă, dreptul decizional al Parlamentului fiind împărțit cu Consiliul UE. Precum majoritatea parlamentelor statelor europene, Parlamentul European lucrează în comitete. În sine, adicția este un subiect transversal, care este abordat în mai multe Comitete ale Parlamentului, nu doar în cele care adresează sănătatea publică și criminalitatea. Astfel, subiecte care ating adicțiile se regăsesc și pe agendele comitetelor de educație și cultură, ale celor pentru drepturile omului, ale celui legal sau ale celui pentru libertate, justiție și afaceri interne. Pentru ca legile pentru îmbunătățirea sănătății mintale europene să devină realitate, cooperarea Parlamentului din fiecare țară a Uniunii este vitală.

Consiliul Uniunii Europene (uneori denumit și Consiliul sau Consiliul de Miniștri) este un organism parte a legislativului Uniunii Europene, reprezentând guvernele statelor membre, celălalt organism fiind Parlamentul European. Consiliul este compus în diferite componențe din 28 de miniștri naționali (unul din fiecare stat). Componența exactă depinde de domeniile în discuție. De exemplu, atunci când se discută politici referitoare la sănătate, Consiliul este format din cei 28 de miniștri care au în portofoliu și domeniul sănătății. Consiliul are dreptul de a iniția propuneri legislative, drept de obicei rezervat Comisiei. Consiliul de Miniștri influențează puternic domeniul de sănătate al tuturor statelor membre, adicțiile nefiind o excepție.

Consiliul European este o instituție a Uniunii Europene. Este format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii, Președintele Comisiei Europene și Președintele Consiliului European. Deși Consiliul European nu are nici o putere legislativă oficială, aceasta este învestit în temeiul Tratatului de la Lisabona, cu definirea „direcțiilor și priorităților politicilor generale” ale Uniunii. Este organismul strategic al Uniunii (cel care rezolva crizele), acționând ca o președinție colectivă a UE. Prin setarea sănătății publice drept o direcție prioritară pentru Uniune, Consiliul are potențialul de a aduce subiectul adicțiilor în discuție la diferite nivele legislative și executive europene.

OEDT oferă UE și statelor membre informații obiective, fiabile și comparabile la nivel european, privind fenomenul drogurilor și al toxicomaniei și consecințele acestora. Scopul său este acela de a sprijini procesul de elaborare a politicilor și de a orienta inițiativele de combatere a consumului de droguri. Instituția monitorizează problema drogurilor în Europa (inclusiv tendințele emergente), monitorizează soluțiile aplicate în cazul problemelor legate de consumul de droguri, oferă informații privind cele mai bune practici în țările UE și încurajează diseminarea acestora. Totodată, evaluează riscurile asociate noilor substanțe psihoactive, gestionează un sistem de alertă timpurie privind noile substanțe psihoactive și dezvoltă instrumente și mecanisme pentru a ajuta statele membre UE să își monitorizeze și să își evalueze politicile naționale și pentru a ajuta Comisia Europeană să monitorizeze și să evalueze politicile UE.

Organizația Mondială a Sănătății este un organism al ONU care influențează toate aspectele sănătății publice din statele membre, implicit și în domeniul sănătății mintale. Rolul organizației este menținerea populației globale la cea mai bună stare de sănătate posibilă. Prin intermediul Alcohol, Drugs and Addictive Behaviours Unit, organizația face eforturi pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea populației prin dezvoltarea, promovarea, susținerea și monitorizarea politicilor publice bazate pe dovezi, cât și a strategiilor și intervențiilor, pentru a reduce efectele negative ale consumului de alcool, droguri și comportamente adictive. În cadrul Departamentului pentru Promovarea Sănătății, OMS are de asemenea o structură dedicată dezvoltării de măsuri menite să reglementeze consumul de tutun (No Tobacco Unit). Organizația are de asemenea multiple inițiative care urmăresc să aducă mai multe date și dovezi privind dependențele, consumul de substanțe și comportamentele adictive (cum ar fi Observatorul Global de Sănătate) și publică periodic rapoarte pe aceste teme.

Parte din Organizația Națiunilor Unite, UNICEF sprijină copiii din peste 190 de țări (printre care și România) prin intervenții în zona protecției copilului și incluziune socială, reducerea mortalității în rândul copiilor, educație, politici sociale, asistență în caz de urgență sau dezastre, echitate de gen, inovație și cercetare. Misiunea UNICEF în România se concentrează predominant pe dezvoltarea de programe și inițiative menite să ofere tuturor copiilor oportunitatea de a avea acces la servicii de sănătate, condiții de trai decente și posibilitatea de a se simți în siguranță. Spre exemplu, unul dintre programele UNICEF România, Pachetul Minim de Servicii, urmărește creșterea accesului copiilor vulnerabili la servicii de bază în sănătate, protecție socială și educație. Aceștia implementează servicii comunitare integrate, menite să ofere o abordare complexă a bunăstării copiilor, unde sănătatea mintală este unul dintre subiectele adresate. Mai mult, UNICEF România realizează periodic cercetări și pe subiectul sănătății mintale a copiilor, cât și recomandări de intervenție. De-a lungul anilor acesta finanțat sau a dezvoltat programe care urmăreau formarea în dependențe, evaluarea contextului local, intervenții în domeniu sau chiar evaluarea strategiilor naționale în domeniul drogurilor.

Mental Health Europe este o rețea de organizații neguvernamentale europene (printre care și România) a căror scop este promovarea sănătății mintale, prevenirea afecțiunilor psihice și îmbunătățirea tratamentului și a susținerii persoanelor cu tulburări de sănătate mintală. Aceasta colaborează cu instituții europene și organizații internaționale pentru a destigmatiza sănătatea mintală și de a promova politici de sănătate mai comprehensive. MHE oferă o voce utilizatorilor de servicii de sănătate mintală prin includerea lor ca membri în rețea, asigurându-se că aceștia au un cuvânt de spus în activitățile organizației, iar nevoile lor sunt auzite la nivel european. Mai mult, MHE evaluează bianual performanța președinției Consiliului Uniunii Europene pe probleme de sănătate mintală și drepturile omului. Organizația publică periodic ghiduri relevante pentru sănătatea mintală (inclusiv în limba română) și realizează scurte materiale care implică organizații locale sau care descriu probleme și din România. La începutul acestui an, MHE a publicat un nou raport privind digitalizarea și sănătatea mintală, unde abordează și dependențele de jocuri de noroc și jocuri video (disponibil și în limba română).

Asociația Europeană de Psihiatrie a fost fondată în anul 1983, scopul înființării ei fiind promovarea psihiatriei practicată în Europa în domeniile de cercetare, tratament și formare profesională. Cele trei axe pe care se bazează asociația sunt considerate complementare în ceea ce privește disciplina psihiatriei. Mai mult decât atât, asociația este considerată ca fiind un mediator în rândul practicienilor, consiliilor oficiale și autorităților publice în ceea ce privește politicile referitoare la sănătatea mintală. Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie este membră a Asociației Europene de Psihiatrie. Adicția este și o problemă de sănătate mintală, așadar unul dintre principalii piloni de abordare a problemelor legate de adicții este prin intermediul sistemului psihiatric, organizațiile profesionale jucând un rol important.

Înființată încă din 2004 în Olanda, C-EHRN este o rețea de organizații din societatea civilă și un centru de expertiză în domeniul consumului de droguri, reducerea riscurilor asociate cu consumul de droguri cât și pentru incluziunea socială la nivel European. Misiunea acesteia este de a îmbunătăți accesul la (și calitatea) serviciilor comunitare menite să reducă riscurile asociate consumului de droguri, în special pentru populații vulnerabile sau marginalizate. De asemenea, C-EHRN urmărește să acționeze asupra politicilor publice și a practicilor în domeniu, pentru a crește incluziunea socială a persoanelor care consumă droguri. În acest sens, aceștia publică rapoarte tehnice periodice pe care le înaintează Uniunii Europene și factorilor de decizie. Conform site-ului web al organizației, trei ONG-uri din România fac parte din C-EHRN: ARAS, Carusel și Romanian Harm Reduction Network.

ALIAT este o asociaţie care activează în domeniul sănătății mintale, fondată în anul 1993, și este una din primele organizaţii care adresează domeniul adicţiilor din România. Activitatea organizației constă în dezvoltarea de programe de prevenție primară, secundară și terțiară, dar și de tratament pentru persoanele dependente de alcool, droguri și alte comportamente adictive. De asemenea, sunt implicați și în procese de educare, creșterea conștientizării și aducere pe agenda publică a subiectelor precum sănătatea mintală și adicțiile. Unul dintre cele mai longevive proiecte realizate în acest domeniu este programul Alcohelp, derulat din 2009, care cuprinde o gamă de intervenții în domeniul consumului problematic de alcool: prevenire (Caravana Alcohelp, Cortul de chill, activități de prevenire în școli, Ziua națională de testare AUDIT), asistență (Centrele AlcoInfo deschise în șase orașe din țară și în prezent prin standurile AlcoInfo din zece spitale din țară și ALCOLINE 021/9335), tratament (intervenții de tip e-health în cadrul platformei alcohelp.ro), intervenții de reducere a riscurilor (în spații recreaționale realizate prin componenta „Cortul de chill” în cadrul concertelor, festivalurilor sau în Vama Veche). Organizația oferă de asemenea consultații și consiliere în domeniul sănătății mintale și al dependențelor (psihiatrie și psihoterapie) prin intermediul clinicilor ALIAT din București și Suceava.

Preventis este o organizație neguvernamentală din Cluj-Napoca, fondată în anul 2005, a cărei misiune include prevenirea dependențelor în rândul copiilor și tinerilor. Activitatea organizației implică organizarea de diverse campanii de prevenire antidrog, oferirea de consiliere și suport familiilor care au copii care se confruntă cu consumul de substanțe, instruirea de profesioniști în domeniul dependențelor, organizarea de activități pentru copii și tineri prin care să fie informați, educați și sprijiniți. Aceștia oferă un un program ambulator de recuperare a adolescenților și tinerilor cu vârste cuprinse între 12 și 30 de ani care consumă ocazional, experimental sau regulat substanțe (droguri, alcool, medicamente) sau practică un comportament adictiv cum ar fi jocuri de noroc sau jocuri video. Preventis organizează și programul de mentorat Brave, care își propune să sprijine tinerii vulnerabili cu resursele de care au nevoie pentru a-și atinge potențialul, pentru a preveni comportamentele de risc.

Înființată în 1992, Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) lucrează pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu infecție HIV/SIDA, cât și pentru a preveni infectarea în rândul populațiilor vulnerabile. Aceasta are ca obiectiv și adresarea discriminării și promovarea incluziunii sociale în rândul acestora. În domeniul dependențelor, organizația desfășoară ample programe de reducere a riscurilor pentru persoanele consumatoare de droguri, cum ar fi programe de schimb de seringi, testare pentru boli infecțioase, informare și consiliere, promovarea sexului protejat și distribuirea de prezervative, asistență medicală cât și referire către alte servicii medico-sociale. Prin intermediul centrelor comunitare și a unității mobile care operează în municipiul București, ARAS oferă astfel de servicii persoanelor vulnerabile (consumatori de droguri sau persoane care practică sex comercial). Programul Arena, dezvoltat împreună cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof.D. Matei Balș”, se adresează în special persoanelor dependente de opiacee și care consumă droguri injectabile, oferind tratament substitutiv contra cost acestora, împreună cu servicii de testare și consiliere psihologică. Serviciul Ardor sprijină foștii consumatori de droguri și familiilor acestora, prin servicii de asistență și referire medico-socială, consiliere psihologică, asistență socială, accesarea de tratament și alte activități suport pentru integrarea socială și profesională.

Organizația Sens Pozitiv promovează drepturile omului și susține îmbunătățirea calității vieții persoanelor care trăiesc cu HIV, cât și a celor care fac parte din medii defavorizate și se află la risc de infectare cu HIV. Unul dintre aceste grupuri vulnerabile este cel al celor care trăiesc cu dependențe de substanțe, pentru care asociația oferă servicii de consiliere și acompaniere în serviciile medicale, în special pentru accesarea de tratament HIV. Prin intermediul Farmaciei Ambulante, organizația oferă tratament HIV gratuit persoanelor celor mai vulnerabile inclusiv cei marginalizați în sistemul medical. Activitatea organizației implică astfel servicii de management de caz, gestionarea de donații de medicamente, dar și oferirea de servicii psiho-sociale. Sens Pozitiv administrează și platformele informatHIV.ro (prima platformă din România cu informații verificate despre toate aspectele vieții cu HIV), Consiliere HIV (platformă pentru refugiați unde pot afla informații despre continuarea tratamentului HIV la noi în țară) și are în lucru o platformă de informare în chemsex.

Romanian Harm Reduction Network (RHRN) a fost înființată în Februarie 2003 ca o rețea informală alcătuită din zece ONG-uri și instituții de stat (Adolescentul, ALIAT, ARAS, Armonia, Direcţia Generală a Penitenciarelor, Open Doors (Fundaţia Matei Balş), Salvaţi Copiii, Stay Alive, Timisiensis XXI, CPSS), cu ajutorul International Harm Reduction Development (IHRD) şi Open Society Institute (OSI). Din 2006 funcționează ca o asociație, iar site-ul acesteia enumeră șase ONG-uri ca membri curenți, împreună cu DGSPAC București. Scopul primar al RHRN este de a promova și susține reducerea riscurilor asociate consumului de droguri. Rețeaua își propune astfel să faciliteze comunicarea între organizaţiile partenere şi să contribuie la îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru consumatorii de droguri, la nivel naţional. De asemenea, RHRN are scopul de a iniția și facilita implementarea de politici și programe sociale eficiente care să ajute persoanele care trăiesc cu dependențe și alte grupuri vulnerabile sau marginalizate social. Rețeaua reunește unii dintre cei mai importanți actori care activează în domeniul dependențelor de droguri, așadar existența acestei colaborări joacă un rol foarte important în domeniu. Efectele cele mai importante ale colaborării se manifestă la nivel de politici publice și advocacy, unde influența fiecărei organizații și instituții se reunește cu scopul creării unei lumi mai sigure pentru persoanele care trăiesc cu dependențe.

Samusocial din România (Serviciu de Ajutor Mobil de Urgență) are ca misiune oferirea de sprijin persoanelor adulte fără adăpost din București, grup deosebit de vulnerabil în ceea ce privește dezvoltarea de dependențe. Încă din 2004, organizația organizează ieșiri de noapte în municipiul București pentru a oferi servicii critice persoanelor fără adăpost. Pe lângă componenta de ajutor mobil de urgență, organizația oferă și servicii de terapie și consiliere beneficiarilor și o gamă interdisciplinară de servicii care vin în sprijinul persoanelor excluse social. Proiectele acestora includ ateliere ocupaționale pentru persoanele fără adăpost, programe de prim ajutor de urgență, identificare de cazuri TBC, cabinet Medico-Psiho-Social, program de prevenire HIV/SIDA.

Înființată în 2011, organizația Carusel oferă servicii sociale și medicale oamenilor aflați în situații de vulnerabilitate extremă. Printre aceștia se numără persoanele fără adăpost, consumatorii de droguri, persoanele care practică sexul comercial, cele aflate în sărăcie extremă sau la risc de excluziune socială, cei care trăiesc cu HIV, TBC sau cu alte boli infecțioase, victime ale abuzurilor, cei care nu au acte de identitate sau nu beneficiază de asistență medicală, refugiați, victime ale dezastrelor. Organizația oferă atât sprijin imediat, cât și sprijin pe termen lung, în așa fel încât să poată ajuta la reducerea vulnerabilităților pas cu pas și la reintegrarea socială. Organizația dispune și de patru centre comunitare, distribuite în cartiere vulnerabile ale capitalei, locații în care beneficiarii pot avea acces la servicii integrate, sociale și de sănătate. Activitățile din centre cuprind servicii de reducere a riscurilor și educație pentru sănătate, consiliere și testare rapidă, oferirea de resurse de bază, activități de socializare și asistență socială și servicii de educație financiară.

Salvați Copiii este o organizație neguvernamentală care apără și promovează drepturile copilului în România din 1990. Organizația dezvoltă programe educaționale, de protecție socială și de promovare a drepturilor copiilor, derulând proiecte care se axează pe trei mari priorități: reducerea mortalității infantile, facilitarea accesului la educație a copiilor din medii vulnerabile și protecția copiilor împotriva oricăror forme de violență. Implicarea majoritară a organizației în comunitățile vulnerabile face ca activitatea acesteia să impacteze direct copiii persoanelor care trăiesc cu dependențe sau copiii și adolescenții care sunt sub riscul de a dezvolta dependențe. De asemenea, Salvați Copiii a desfășurat un proiect numit , „Ora de Net’’ prin care a abordat problematica siguranței copiilor pe internet, însă a atins și subiectul dependenței de internet, jocuri video și riscurile asociate cu acestea. Proiectul a cuprins activități de consiliere și educație direcționate către copii, familiile acestora, profesori și alți specialiști din mediul școlar.

Înființată în 1990, Asociația Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) este asociația profesională națională a psihiatrilor din România. Aceasta are ca scop dezvoltarea și perfecționarea tuturor activităților din domeniul psihiatriei și a sănătății mintale din România. În acest sens, asociația oferă consultanță bazată pe mijloace științifice instituțiilor publice, asociațiilor interesate, dar și mass-media. Aceasta are și o comisie dedicată pentru managementul terapeutic al adicțiilor, care a emis o listă de zece priorități pentru România pentru abordarea consumului de droguri în rândul tinerilor. De asemenea, organizația a luat de mai multe ori poziții publice în relație cu discursuri publice sau inițiative legislative privind răspunsul național la consumul de droguri.

Sexul vs Barza este o organizație neguvernamentală care activează de peste zece ani în domeniul educației sexuale, al egalității de gen și al sănătății reproductive. Activitatea acestora se concentrează în principal pe lucrul cu copii și tineri, grupul cel mai vulnerabil în ceea ce privește riscurile asociate lipsei de cunoștințe în acest domeniu. Specialiștii din cadrul organizației oferă consiliere tinerilor care se confruntă cu probleme de natură sexuală, oferă informații și materiale educative pe subiect și se luptă pentru promovarea drepturilor omului. De asemenea, organizația se implică în activități de advocacy în domeniul educației sexuale și al sănătății reproductive în rândul tinerilor. Având în vedere populația cu care organizația interacționează (tineri în situații vulnerabile, adesea expuși și la abuzuri), aceștia pot fi și sub un risc mai crescut de consum de substanțe sau comportamente adictive. Astfel, pentru o abordare integrată a dependențelor în rândul tinerilor, organizații precum Sexul vs Barza, care lucrează direct cu tineri, sunt potențiali actori importanți și în acest domeniu.

Programele în 12 pași, cum ar fi Alcoolicii Anonimi, Jucătorii Anonimi și Narcoticii Anonimi, sunt sisteme de sprijin pentru persoanele aflate într-un proces de recuperare privind o dependență. Dezvoltate inițial pentru recuperarea din dependența de alcool, sub forma de Alcoolici Anonimi, acestea sunt implementate la nivel global pentru multiple dependențe. Metodologia bazată pe 12 pași către abstinență face apel la spiritualitatea persoanei care le accesează și la comunitatea construită în jurul lor. Conform site-urilor web ale asociaților, întâlniri Alcoolici Anonimi se desfășoară în 12 județe din țară, cele întâlniri Jucători Anonimi în cinci județe plus două locuri în diaspora, în timp ce Narcotici Anonimi se organizează în trei județe în momentul de față.

Asociaţia ARCADE a fost înființată în 2013 de un grup de specialiști în domeniul adicțiilor, membri ai Asociației Filantropice Medical-Creștine Christiana. Conform site-ului web al asociației, aceștia utilizează metode de consiliere bio-socio-psiho-spirituale, care au fost inițial pilotate la Cluj-Napoca și ulterior extinse în alte orașe din țară. Membrii organizației oferă atât consiliere în adicții persoanelor care trăiesc cu dependențe, cât și formare profesională persoanelor care își doresc să devină consilieri în adicții. Asociația organizează un curs autorizat numit , „Consilier în domeniul adicțiilor’’, în urma căruia se poate obține o acreditare națională. Aceasta acreditare este încadrată în Codul Ocupațiilor din România la grupa 2635: Specialiști în domeniul social și religios - Specialiști în asistență socială și consiliere.

Întrucât în sistemul public de sănătate nu există suficiente opțiuni în ceea ce privește continuarea tratamentului dependențelor după o perioadă de detox (dezintoxicare), continuarea recuperării este în general disponibilă doar în centre private, unele nonprofit sau organizate de către biserici sau culte. Aceste centre oferă în general servicii rezidențiale, pentru tranziția de la dependențe către abstinență, oferind posibilitatea de reabilitare și reintegrare socială. În funcție de specificul fiecărui centru (cum ar fi specializarea pe o anume dependență sau pe un anumit segment de populație) serviciile diferă, însă principiile după care funcționează sunt similare. Printre cele mai cunoscute centre post-cură din România amintim: Teen Challenge care se adresează adolescenților și tinerilor (Ilfov), Clinica Castle Craig (București), Asociația Creștină Mâna Deschisă (Câmpina), Fundația Bonus Pastor (Mureș), Asociația Crucea Albastră (Sibiu).

Un grup de actori foarte importanți în gestionarea dependențelor îl reprezintă psihoterapeuții, psihologii, psihiatrii și alți specialiști din acest domeniu care oferă servicii în diverse forme în mediul privat. Întrucât serviciile din sistemul public orientate către tratarea dependențelor nu reușesc să acopere întreaga nevoie din societate, specialiștii care activează în domeniul privat sau în diverse organizații neguvernamentale rămân actori importanți. Aceștia joacă un rol foarte important în adresarea dependențelor la nivel național, pentru că acoperă segmente de populație și deservesc nevoi pe care sistemul public nu le acoperă.

Mediul academic și institutele de cercetare joacă un rol foarte important în dezvoltarea de noi răspunsuri și servicii în domeniului dependențelor. Cercetarea științifică este un mecanism important prin care putem dezvolta servicii, programe și politici publice bazate pe dovezi. În România, investițiile în cercetare sunt minime în domeniul sănătății publice și cu atât mai mult în domeniul dependențelor, consumului de substanțe și comportamente adictive. Instituțiile care joacă rolul principal în cercetare rămân universitățile, în care se regăsesc mici grupuri de lucru care desfășoară cercetări în acest domeniu. Deseori acestea nu colaborează, eforturile la nivel național fiind fragmentate.

Responsabilitatea socială corporativă (Corporate social responsibility – CSR) este o strategie adoptată de companii pentru a-și asuma un rol social activ în lumea din jurul lor. De multe ori, acesta ia forma unei asociații sau organizații non-guvernamentale, sub tutela căreia compania desfășoară activități de CSR. Companiile din industria jocurilor de noroc, tutunului sau alcoolului nu fac excepție, asociațiile acestor companii existând și desfășurând activități direcționate și împreună cu consumatorii. Printre cele mai cunoscute inițiative în acest sens se numără Asociația Joc Responsabil (fondată de Romslot, Romanian Bookmakers și Rombet), Asociația Berarii României sau Asociația Producătorilor și Importatorilor de Băuturi Spirtoase din România (Spirits Romania). Aceștia sunt actori identificați în acest domeniu, în principal pentru contribuția lor la discursul public privind dependențele, cât și al serviciilor sau programelor pe care le oferă.